Ungaria încearcă să-și extindă cooperarea cu România în sectorul gazelor naturale pentru a-și diversifica sursele de energie, iar companiile lor relevante negociază deja un acord, anunță ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto.
El a spus că Ungaria este dornică să coopereze cu România în problemele energetice, deoarece aceasta urmează să devină un exportator net de gaze naturale în perioada următoare, în condițiile în care un nou zăcământ de gaze offshore urmează să înceapă producția în curând.
Forajul la zăcământul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze ale Uniunii Europene, care va dubla producția României și o va transforma potențial într-un exportator net, ar putea începe în câteva săptămâni, relatează Reuters.
„Acest nou zăcământ de gaz va fi singura sursă de gaz proaspăt din regiune care poate contribui la diversificarea energetică”, a spus Szijjarto după ce a semnat un acord de solidaritate energetică cu Sebastian Ioan Burduja, ministrul Energiei al României.
„Companiile noastre sunt deja angajate în negocierile comerciale necesare și sperăm că vor ajunge la un acord care reprezintă progres pentru ambele țări”, a spus ministrul de externe ungar.
Anul trecut, interconexiunea de gaze dintre cele două țări a fost folosită pentru a tranzacționa un total de 1,8 miliarde de metri cubi. Capacitatea totală a interconexiunii este de 2,6 miliarde de metri cubi pe an.
Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin din Rusia, dar presiunea crește pentru ca țara, împreună cu unii dintre vecinii săi, să se diversifice mai rapid departe de energia rusă, după invazia Moscovei din 2022 a Ucrainei.
Anul trecut, Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducta Turkstream și cantități suplimentare prin România, a declarat premierul Viktor Orban în decembrie. De asemenea, are o producție internă de aproximativ 1-1,5 miliarde de metri cubi de gaz.
Compania estimează creșterea numărului de clienți branșați la rețeaua de gaze, dar și a centralelor care produc electricitate folosind această resursă.
În plus, OMV Petrom vrea să producă hidrogen cu emisii scăzute la rafinăria Brazi.
În regiune, gazele din Neptun Deep vor înlocui resursele rusești în țări precum Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria și Slovacia. Statul român va avea de câștigat 20 de miliarde de euro, conform prognozelor OMV Petrom.
Proiectul extragerii gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, este în grafic, anul acesta va începe forajul, iar primele gaze sunt așteptate în anul 2027.
Proiectul este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz.
În luna ianuarie, după o știre publicată pe surse de agenția de presă Reuters, OMV Petrom a confirmat că a încheiat primul contract pentru vânzarea gazelor din acest zăcământ către compania germană Uniper.
„Având în vedere magnitudinea proiectului, este uzual ca producătorii să securizeze în avans vânzarea unei părți din volumele care urmează să fie produse”, au explicat reprezentanții OMV Petrom, fără a comenta asupra detaliilor comerciale.
„Compania respectă toate reglementările legale din România”, au adăugat ei, referindu-se la faptul că, potrivit Legii offshore, statul român are drept de preempțiune pentru aceste gaze.
O parte din gazele din Neptun Deep vor fi consumate în România
Compania estimează însă că și în România consumul de gaze va crește, așadar o parte din aceste gaze vor fi consumate local.
„Analizând necesarul și consumul de gaze din România în următorii ani, aș spune că există trei factori principali care vor determina creșterea consumului de gaze, conform prognozei noastre, iar acest consum va crește până în 2030.
Primul factor este creșterea numărului de consumatori racordați la rețea. Acesta este deja un fenomen vizibil în prezent”, a spus Franck Neel, director pentru gaze și energie al OMV Petrom, cu ocazia prezentării rezultatelor financiare ale companiei.
Al doilea factor pe care îl ia în calcul compania este tranziția centralelor electrice de la cărbune la gaz.
„Știm că există mai multe proiecte în acest sens în România și am observat, de exemplu, anul trecut, că în lipsa vântului și a soarelui este absolut necesar să existe centrale pe gaz pentru echilibrarea sistemului și asigurarea securității aprovizionării. Această tendință va continua să crească în următorii ani. În prezent, România este un importator net de energie electrică, ceea ce înseamnă că există oportunități de a produce mai multă electricitate pe bază de gaz la nivel național.
Al treilea factor privește perspectivele pe termen lung, în special odată cu intrarea în producție a zăcământului Neptun Deep. Aceasta va deschide posibilitatea producerii de hidrogen cu emisii reduse de carbon la un preț competitiv, având acces atât la gaz, cât și la soluții de stocare a carbonului, un domeniu pe care ne propunem să îl dezvoltăm inclusiv în România. În acest context, vedem un potențial semnificativ pentru producerea de hidrogen cu emisii scăzute de carbon, ceea ce va crește cererea de gaz după 2030”, a completat Neel.
Gazele din Marea Neagră românească le vor înlocui pe cele rusești în regiune
În regiune, există doi factori importanți care vor influența consumul de gaze în anii următori, a mai spus el.
„Primul este creșterea cererii de gaze în anumite țări, cum ar fi Bulgaria, unde se dorește trecerea de la cărbune la gaz, ceea ce determină o creștere a cererii. Deja am observat o creștere a cererii anul trecut.
- În Ungaria, a fost anunțată construcția unei noi centrale electrice pe gaz. Creșterea cererii de energie electrică și resursele limitate în ceea ce privește energia regenerabilă au dus la o prognoză de creștere a consumului de gaz.
- Pe lângă cererea de gaz, mai este și aspectul înlocuirii gazului care nu mai provine din Rusia. De la 1 ianuarie, au existat întreruperi, iar țări precum Moldova, Slovacia și Austria au fost afectate de această situație. Astfel, am înlocuit o parte din gazul care anterior era transportat prin Ucraina, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru noi”.
Statul român va beneficia de taxe directe și indirecte de 20 de miliarde de euro
La rândul său, Alina Popa, directorul financiar al companiei, a precizat că proiectul Neptun Deep va fi finanțat din sursele proprii ale companiei.
„La finalul anului, avem o poziție netă de numerar de 8 miliarde (de lei – n.r.), ceea ce ne permite să realizăm aceste planuri”, a spus Popa.
Acest proiect aduce beneficii economice semnificative pentru țară, estimându-se un impact de 20 de miliarde de euro pentru stat, a adăugat ea.
„Calculul celor 20 de miliarde de euro se bazează pe un studiu privind multiplicatorul economic care estimează impactul taxelor directe, indirecte și induse asupra întregii zone a proiectului, conform claselor de multiplicatori economici generați de acesta”.
Forajele pentru gazele din Neptun Deep vor începe în luna aprilie a acestui an, potrivit Economedia, care precizează că platforma de foraj Transocean Barents, care a ajuns în portul Constanța în noiembrie 2024, este pregătită pentru a fi trimisă în larg și a începe săpăturile în perimetrul gazeifer Neptun Deep pentru o perioadă de cel puțin 540 de zile.
Rezervele estimate de gaze ale Neptun Deep sunt evaluate la 100 de miliarde de metri cubi. Spre comparație, România produce în prezent circa 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
