Károly Mátrai, CEO-ul gigantului energetic de stat al Ungariei MVM, a doua companie ca mărime din țara vecină și care vrea preluarea furnizorului de curent și gaze deținut în România de grupul german E.ON, și-a petrecut în România cel mai dramatic an al crizei energetice europene de după pandemia COVID-19 și agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
El a fost timp de 2 ani al doilea om din ierarhia companiei locale de trading și furnizare de energie electrică și gaze naturale MET România Energy SA, după CEO-ul Florin Frunză. MET România Energy este parte a grupului omonim multinațional fondat în Ungaria de antreprenorul maghiar Benjamin Lakatos, fost executiv de top la holdingul MOL, cea mai mare companie din Ungaria, și unul dintre pionierii liberalizării pieței de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Lakatos, prezentat într-o vreme de presa maghiară drept apropiat al premierului de la Budapesta, Viktor Orban, calitate pe care a negat-o, este și în prezent acționar majoritar, CEO și președinte al grupului MET.
Matrai, numit în fruntea MVM în ianuarie 2023, a fost mai întâi șef de personal (iulie – noiembrie 2020) și apoi director financiar (noiembrie 2020 – octombrie 2022) al MET România Energy. Ulterior, până să ajungă la MVM, a fost manager de integrare la business-ul de cogenerare al grupului MET din Spania, Cogen Energía España.
În 2022, pe fondul scumpirilor fără precedent de pe piețele angro de energie și gaze din întreaga Europă, MET România Energy și-a dublat veniturile, de la 2,52 la 5,24 miliarde lei, și a trecut de la o pierdere de peste 31 milioane lei la profit net de 20,4 milioane lei.
În decembrie 2022, MET România Energy ajunsese la o cotă de 2,43% din piața românească de furnizare de energie către clienți finali (de ambele tipuri) și 1,61% din cea de furnizare de gaze către clienți noncasnici, fiind totodată al patrulea trader de gaze din România, cu cotă de piață de 11,12%, și al doilea importator de profil (17,7%), potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În aceeași lună, compania a anunțat oficial achiziția unui proiect de parc fotovoltaic românesc gândit să aibă o putere instalată de 52 MW, intenție prezentată anterior în exclusivitate de Profit.ro.
MET, care inițial a fost divizia de trading a MOL, a crescut treptat în România, după ce și-a achiziționat în timp 2 rivali, Repower Furnizare SRL în 2016 și RWE Energie România al concernului german RWE în 2018.
Grupul, cu sediul central în Elveția, are în prezent subsidiare în 15 țări, este prezent pe 39 de hub-uri internaționale de tranzacționare și a terminat anul trecut cu venituri totale consolidate de 24,5 miliarde de euro, fiind activ în tradingul și furnizarea de energie, gaze și alte mărfuri, precum și în dezvoltarea și operarea de active de producție și stocare de energie regenerabilă.
Cariera lui Karoly Matrai s-a intersectat de-a lungul anilor cu cea a actualului ministru al Energiei de la Budapesta, Csaba Lantos. Lantos a fost numit ministru de Viktor Orban în decembrie 2022, venind în post din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al grupului MET. Asta cu o lună înainte de accederea lui Matrai, tot de la MET, la poziția de CEO al MVM.
Csaba Lantos, un veteran al industriei financiare din Ungaria, a fost în trecut vice-CEO și membru al board-ului OTP Bank, care a eșuat în 2018 în tentativa de a prelua Banca Românească, neobținând OK-ul din partea BNR.
Unele publicații din Ungaria au interpretat cele 2 numiri, făcute la interval scurt de timp una de cealaltă, ca fiind parte a unui demers al premierului Viktor Orban de a-și întări controlul centralizat asupra sectorului energetic național, marcat de politicile Fidesz de a încerca să mențină prețuri reglementate reduse la energie și gaze, precum și relația strânsă în domeniu a Ungariei cu Rusia.
Matrai, de profesie economist, a lucrat aproape 25 de ani la Keler Group, cea mai mare casă de clearing și custodie de valori mobiliare de pe piața de capital și cea de energie din Ungaria și una dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Est, controlată de banca centrală a Ungariei și cu Bursa de la Budapesta acționar minoritar.
Actualul director general al MVM s-a angajat la Keler în 1995, ca analist de risc, și a avansat până la pozițiile de director financiar și CEO, plecând în 2020 la MET. O bună parte din perioada în care Matrai a fost top manager, începând din 2008, președinte al Consiliului de Administrație al Keler a fost Csaba Lantos.
Compania energetică de stat a Ungariei, MVM, și grupul german E.ON au ajuns la un acord privind preluarea de către unguri a deținerii de 68% a germanilor la furnizorul român de energie electrică și gaze naturale E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari de profil de pe piața locală, cu aproximativ 3,4 milioane de clienți și venituri totale de peste 10,6 miliarde lei anul trecut.
În replică, Ministerul Energiei de la București, care deține aproape 32% din capitalul E.ON Energie România, a transmis că statul român va utiliza toate pârghiile legale pentru a evalua și decide asupra acestei tranzacții, având ca singur obiectiv protejarea interesului național. Instituția a precizat că ″se vor analiza structura complexă a relațiilor comerciale și sursele de capitalizare ale MVM, inclusiv fluxurile de capital ale companiei maghiare, mai ales cele din afara Uniunii Europene″, că ″dincolo de analiza legată de concurență, vom verifica și toate elementele care privesc siguranța energetică și respectarea principiilor fundamentale de protecție a infrastructurii critice și a pieței interne de energie″ și că ″companiile energetice românești trebuie să îndrăznească mai mult, nu doar pe piața locală, dar și la nivel regional″.
MVM este o companie de stat și deține practic, din partea acestuia, monopol în domeniul utilităților din Ungaria, inclusiv pe partea de transport, furnizare, distribuție sau depozitare, atât în ceea ce privește gazele, cât și energia electrică. Un gigant format din operatorul sistemului de transport de energie, cel al uriașului sistem de înmagazinare gaze, plus toți furnizorii și distribuitorii de gaze și energie sau cei mai importanți traderi.
Un fel de Transelectrica, plus Electrica, PPC, Premier Energy, Engie etc, Depogaz, Depomureș, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, toate sub aceeași pălărie
Grupul maghiar are peste 100 subsidiare în 23 de state, peste 19.000 de angajați și un portofoliu de peste 11 milioane de clienți, atât casnici, cât și corporativi (inclusiv aproape două milioane în Cehia, Slovacia și România).
