În pofida declarațiilor patriotice și a pretențiilor de “independență energetică” ale guvernanților din momentul adoptării Ordonanței de Urgență 114, de pe urma intrării în vigoare a acestui act normativ au de câștigat în principal Gazprom și traderii internaționali de energie electrică. Producătorii interni sunt clar devantajați comparativ cu concurenții lor externi. ANRE va împărți consumatorilor industriali importurile, printre cei obligați să ardă gaze rusești numărându-se și concurenții Gazprom, producătorii autohtoni, Romgaz și OMV Petrom.
Prin reglementările adoptate în urma adoptării OUG 114, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) s-a transformat practic în agent de vânzări al Gazprom în România, obligându-i inclusiv pe concurenții interni ai gigantului rus, OMV Petrom și Romgaz, să ardă gaze rusești în centralele lor de la Brazi, respectiv Iernut, pentru a produce electricitate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ca să fie extrem de clar pentru toată lumea cine va beneficia de prevederile OUG 114, ANRE a decis să scrie negru pe alb într-un proiect de ordin că, fără excepție, în perioada în care producția internă nu acoperă consumul, consumatorii non-casnici de gaze vor beneficia de un coș, format din gaze interne la preț plafonat de 68 lei/MWh și gaze de import, la prețul de import (de peste 120 lei/MWh, în prezent). Cu alte cuvinte, cei doi producători români, nu-și pot utiliza gazul extras de ei la cost de producție, ci la cel de 68 de lei, și, în plus, trebuie să apeleze, într-un procent stabilit de ANRE și la gaz de import, pe care-l plătește însă la prețul pieței. Electricitatea însă o vând la preț reglementat.
În plus, prin reglementările adoptate în vederea implementării OUG 114, ANRE pune în pericol și funcționarea sistemului energetic național. Pentru că îi obligă practic și pe cei doi producători români de gaze să devină agenți de vânzări ai concurentului lor rus, cel puțin pe timpul iernii.
În anotimpul rece, când ponderea gazul de import va fi probabil mult mai ridicată, OMV Petrom și Romgaz ar trebui să țină funcționabile cele două centrale electrice, mulțumindu-se cu o rată de profit de 5% la prețul reglementat al energiei electrice (care fiind bazat pe costul de producție, va fi probabil format din prețul reglementat al materiei prime, 68 lei/MWh, plus 5% profit de producător). Cu alte cuvinte, profitabilitatea producătorilor autohtoni va fi una marginală, grosul beneficilor urmând a le încasa Gazprom, care nu este supus reglementărilor OUG 114, și va putea livra gaze celor două companii românești la prețul pieței (care ar putea fi dublu celui reglementat pentru producătorii interni). OMV Petrom și Romgaz ar trebui să țină în funcțiune cele două centrale numai pentru a băga bani buni în buzunarul concurentului lor la ordinul ANRE care le obligă să folosescă în procesul de producție gaz rusesc la prețul pieței și gaz intern la preț plafonat!
În aceste condiții, nu ar mira pe nimeni dacă iarna viitoare cele două centrale electrice vor intra în revizii după revizii, nicio companie, de pe nicio piață, nefiind motivată să producă doar pentru a băga bani în buzunarul concurenților!
Situația este paradoxală: deși principalul lor obiect de activitate este producția de gaze, cele două companii sunt obligate de ANRE să folosească materie primă produsă de concurență, de import, în locul celei produse chiar de ele.
Este ca și cum statul român ar impune oficialilor Dacia-Renault să folosească componente auto (cutii de viteze, caroserie, etc) importate de la o fabrică Mercedes din Germania în pofida faptului că și ei produc piese similare în România. Și mai ieftin!
ANRE probabil că-și justifică demersul prin faptul că dacă i-ar lăsa pe producătorii interni să-și folosească exclusiv gazul extras de ei la producția de electricitate, ar fi distorsionată concurența, ceilalți consumatori industriali fiind obligați să folosească și gaze de import. Însă de ce concurență mai este vorba pe piața gazelor, unde prețul la intern este fix, 68 lei/MWh, iar cel la import, liber?
În esență, ANRE se comportă ca un veritabil agent de vânzări al Gazprom. În ceea ce privește contractele pe termen lung, cele două companii care se ocupă de importul gazului rusesc în România, WIEE și Conef, și-ar putea practic desființa departamentul de vânzări, ANRE ocupându-se de plasarea gazului rusesc, inclusiv către concurenții autohtoni. Concurența de pe piață este practic desființată, fiind înlocuită de reglementări ANRE care favorizează importurile (de la marele oligopol regional, Gazprom). Consiliul Concurenței are însă alte preocupări, concurența pe piața energiei fiind mai puțin importantă decât cea dintre supermarketuri!
Însă favoritismele ANRE făcute gazului rusesc nu se opresc aici. Există un motiv pentru care WIEE și Conef mai au nevoie de departament de trading: ANRE le-a creat cu dedicație mai multe piețe centralizate, pe OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde vor fi principalii, dacă nu singurii actori.
Dând dovadă de transparență, ANRE scris cu subiect și predicat acest lucru în proiectul de ordin de aprobare a Metodologiei de alocare a cantităților de gaze naturale pe care producători.
"În perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022, pe piețele centralizate din România se ofertează și se tranzacționează doar gaze naturale din import, precum și cele menționate la art. 6 alin. (1) lit. a) din anexa nr. 2", stipulează draftul de act normativ. La articolul respectiv se prevede că, dacă cantitatea de gaze naturale estimată din producția internă disponibilă pentru clienții noncasnici (după satisfacerea cererii populației) este mai mare decât necesarul de consum al acestora, diferența va fi comercializată de producători "potrivit prevederilor legale", adică prin tranzacții pe piețele centralizate.
Dacă în ceea ce privește politica de subvenționare a consumului, de descurajare a producției interne și de încurajare a importurilor rusești în domeniul gazelor, ANRE este cât se poate de transparentă, situația în domeniul energiei energiei electrice este puțin mai complicată.
Prin reintroducerea controlului prețului pentru populație la energia electrică, (cost de producție plus profit de 5%), producătorii vor fi nevoiți să-și “scoată pârleală” pe piețele centralizate OPCOM și BRM, unde vor putea tranzacționa producția destinată consumatorilor casnici de pe piața concurențială (dacă va mai rămâne vreunul) și consumatorilor industriali. Foarte probabil, energia ieftină luând calea acoperirii consumului populației, prețul de pe piețele la termen și spot operate de cele două burse se va majora.
Numai că majorarea prețului va conduce inevitabil la stimularea importurilor și descurajarea producției interne, care va fi limitată de Dispeceratul Central. Deja, în raport cu piețele cu care România este interconectată, un algoritm stabilește cine și cât importă în funcție de evoluția prețurilor piețele pentru ziua următoare din Ungaria, Cehia și Slovacia. Impactul OUG 114 (“contribuția” de 2% care va fi încasată de ANRE) a condus deja la scumpirea energiei electrice de pe OPCOM peste nivelul celui de pe piețele vecine, ceea ce a transformat România în importator net de la începutul acestui an.
Interesant e că ANRE nu permite producătorilor români să acționeze ca traderi pe alte piețe, obligându-i să-și rezume activitatea la piața internă.
De altfel, în timp ce producătorii români își bat capul cu implementarea OUG 114 și a metodologiilor ANRE, traderii internaționali și importatorii de gaze rusești și-au optimizat activitatea.
Traderii internaționali de energie electrică au rezervat, începând cu luna noiembrie, capacității din ce în ce mai mari de import din Ucraina, Serbia și Bulgaria.
WIEE, în schimb și-a informat deja clienții că a scumpit cu 2% gazele de import de la 1 ianuarie ca urmare a intrării în vigoare a OUG 114.
Ca o adaptare la noile condiții de pe piața energiei ar putea fi percepută și vânzarea a aproximativ 3% din participația de 6% deținută de CONEF, unul din cei doi importatori de gaze, la ALRO, cel mai mare consumator de energie din România. Ambele companii erau deținute de miliardarul rus Vitali Matchitski. Tranzacția a avut probabil alte motivații, însă ea s-a realizat la momentul potrivit.
ALRO se va confrunta probabil cu costuri mai mari de producție, de urma scumpirii energiei pe piețele OPCOM. În schimb, CONEF este unul dintre beneficiarii OUG 114, putând vinde în continuare gaze la prețuri libere, chiar către producătorii interni, OMV Petrom și Romgaz.
Coincidență, vânzarea pachetului CONEF, alături de cel al acționarului majoritar Vimetco, controlat de același miliardar rus, a avut loc a doua zi după anunțul ministrului de finanțe Eugen Teodorovici privind intenția guvernului de a adopta OUG 114. În vară, vânzarea unui pachet ALRO de către investitorul rus eșuase chiar pe 20 iulie, ziua în care Teodorovici retrăsese de pe site un alt proiect de plafonare a prețului gazelor la 55 lei/MWh, postat în ziua precedentă.
