Debranșările de la sistemele de încălzire centralizată (SACET), în scopul instalării de centrale termice de apartament sau de bloc, ar putea fi interzise complet, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus în prezent de vicepremierul Vasile Dîncu, s-ar putea transforma într-un soi de supraautoritate de control și monitorizare la nivel național a serviciului de alimentare cu energie termică a populației, potrivit unui proiect de lege aflat aproape de votul în plen în Camera Deputaților, cameră decizională.
Este vorba de un proiect de modificare a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică. Acesta a fost inițiat în urmă cu 8 ani de deputații Iulian Iancu (PSD) și Dan-Radu Rușanu, Mircea Ciopraga, Ioan Cristea și Ioan-Silviu Lefter (PNL). Proiectul a fost adoptat de Senat în septembrie 2008 și trimis la deputați, iar ultimul aviz acordat în cadrul procedurii de la Cameră a fost cel al Comisiei Juridice, în ianuarie 2009.
De atunci, proiectul a "băltit" în sertarele Camerei Deputaților. Săptămâna trecută, Comisia de Industrii a trimis în cele din urmă Biroului Permanent raportul asupra proiectului de lege, cu numeroase amendamente admise, care schimbă fundamental varianta adoptată de Senat.
Cea mai importantă modificare introdusă este cea care stipulează că "deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu și debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și/sau pentru apă caldă menajeră ale unui utilizator tip condominiu sunt interzise în cazul în care condominiul se află într-o zonă unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică".
CITEȘTE ȘI ARPIM: Taxa clawback a crescut în trimestrul trei, calculul nu este transparent și adâncește criza din sănătate Sunt necesare câteva explicații. Legea în prezent în vigoare definește "zona unitară de încălzire" ca "areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire". Zonele unitare de încălzire se decretează ca atare de către primării. Acestea pot decide că, într-o anumită zonă, toată lumea trebuie să se încălzească fie prin sistem centralizat, fie prin centrale individuale pe gaze, fie prin altă metodă, care să fie însă unica în acea zonă. Inutil de precizat că, acolo unde au stabilit zone unitare, autoritățile locale au mers pe varianta încălzirii centralizate.
De exemplu, la Galați, primăria a stabilit prin hotărâre încă din 2008 o zonă unitară de încălzire prin sistem centralizat, în care sunt incluse foarte multe din blocurile de locuințe din municipiu. Locatarii acestora nu au dreptul să se debranșeze de la sistemul centralizat de încălzire, nici individual și nici colectiv, adică grupați în asociații de proprietari.
Cu alte cuvinte, pe legislația actuală, este la latitudinea autorităților locale dacă stabilesc sau nu zone unitare de încălzire, în care să fie interzise debranșările de la încălzirea centrală. De altfel, legea stipulează expres că autoritățile locale sunt cele care "au ca atribuție stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a Consiliului Local, a Consiliului Județean sau a Consiliului General al Municipiului București ori a Asociației de Dezvoltare Comunitară, după caz".
Mai mult, legea în prezent în vigoare nu stipulează nicăieri în mod expres interdicția de debranșare în zonele unitare de încălzire, în pofida definiției acestora, ceea ce a făcut ca, în multe localități unde au fost stabilite astfel de zone de către municipalități și au fost interzise debranșările, locatarii și asociațiile de proprietari să dea în judecată primăriile și să câștige, inclusiv în baza legislației europene care garantează libertatea de alegere a furnizorilor de servicii.
CITEȘTE ȘI Justiția nord-irlandeză respinge o plângere privind Brexit Lucru care nu ar mai fi posibil în condițiile modificării legii, care ar impune la nivel național și în mod direct interzicerea debranșărilor în zonele unitare de încălzire. Pe scurt, dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma în care a ieșit de la Comisia de Industrii din Camera Deputaților, debranșările de la RADET-uri nu vor mai fi posibile, nici individual (pe apartamente), pe apartamente, nici colectiv (pe blocuri), acolo unde primăriile vor decreta zone unitare de încălzire centralizată.
Trebuie spus că nu în toate orașele cu SACET-uri funcționale s-au stabilit astfel de zone. În București, de exemplu, unde RADET-ul administrează cel mai mare sistem centralizat de termoficare din țară și unul dintre cele mai mari din Europa, primăria nu a luat o astfel de decizie. Deocamdată. În aprilie, fostul președinte al CA-ului RADET, Gabriel Dumitrașcu, a declarat că a propus înființarea a 21 de zone unitare de încălzire în Capitală, iar primarul interimar de atunci, Răzvan Sava, s-a arătat entuziasmat de idee, arătând că trebuia aplicată încă de acum 25 de ani și că o va supune la vot în Consiliul General, ceea ce nu s-a mai întâmplat, întrucât au venit alegerile locale.
În plus, proiectul de lege stipulează că, pentru debranșarea integrală a unui bloc de locuințe, posibilă, evident, doar în afara zonelor unitare de încălzire centralizată, va fi nevoie de acordul scris al tuturor membrilor asociației de proprietari, nu doar de decizia majorității acestora în cadrul adunării generale, cum prevede legea în vigoare.
Mai mult, nu vor mai fi posibile debranșările individuale fără a pune nimic în loc, iar alternativele nu vor fi la latitudinea fiecărui consumator. Încălzirea centrală va putea fi înlocuită doar cu metoda de încălzire stabilită de primărie pentru respectiva zonă. "Deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu care nu se află in zona unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termica se face doar cu intenția înlocuirii sistemului de încălzire centralizat cu o sursă de producere a energiei termice, corespunzătoare zonei unitare în care se afla condominiul", stipulează proiectul de modificare a legii.
CITEȘTE ȘI Rusia va vinde săptămâna viitoare o participație de 19,5% la Rosneft - surse Proiectul de lege mai prevede că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus în prezent de vicepremierul Vasile Dîncu, "este desemnat ca autoritate responsabilă cu coordonarea, controlul și monitorizarea serviciului de alimentare cu energie termica a populației", însărcinat cu elaborarea politicii în domeniu, care este "parte integrantă a politicii energetice a statului". Același minister va elabora și Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, aprobată prin hotărâre de Guvern.
Introducerea în legislația primară a interdicției de debranșare și deconectare de la sistemele centralizate de încălzire vine după ce, în aprilie, instituția Avocatului Poporului a atras atenția că, prin elemente de legislație secundară, se impun restricții suplimentare la debranșări și deconectări, care adaugă la legea primară și limitează nelegitim libertatea individuală de alegere a sistemului de încălzire. Instituția se referea la anumite prevederi din Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, elaborat de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și valabil din 2007.
Avocatul Poporului nu se opunea ca atare acestor restricții suplimentare, ci recomanda includerea lor în Legea serviciului public de alimentare cu energie termică. Instituția se referea expres inclusiv la interdicția de debranșare din zonele unitare de încălzire centralizată decretate de primării, acuzând că aceasta nu este prevăzută de legea energiei termice.
CITEȘTE ȘI Profitul Exxon Mobil a scăzut cu 38% în trimestrul al treilea, dar a depășit așteptările analiștilor Peste 12.000 de apartamente din întreaga țară s-au debranșat de la sistemele municipale de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) în primele 7 luni ale acestui an, locatarii alegând modalități alternative de încălzire, cum ar fi centralele de apartament, ceea ce agravează problemele deja semnificative cu care se confruntă rețelele centralizate de termoficare. În 2015 s-au debranșat de la sistemele centralizate de încălzire din România peste 47.000 de apartamente, numărul total al celor racordate la SACET reducându-se cu 3,7%, de la 1.328.382 la finalul lui 2014 la 1.281.122 la 31 decembrie 2015.
Numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 79% din 1989 până anul trecut, de la 315 la doar 67, în 2015 renunțând la încălzire centrală 3 orașe importante, respectiv Turnu Măgurele, Băile Felix și Năvodari, arată aceeași sursă. În 2009, care a fost și anul de vârf al crizei economice în România, s-au consemnat cele mai multe renunțări la sistemele de încălzire centrală, un număr de 194 localități abandonând termoficarea centralizată.
Recesiunea a dus la reducerea cu 19,4% a numărului total de apartamente din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme de încălzire centrală, de la 1.647.880 în 2008 la 1.327.608 în mai 2014, ceea ce înseamnă că 320.272 de familii s-au debranșat de la rețelele centralizate de încălzire în intervalul menționat.
Ritmul debranșărilor pare a fi scăzut anul acesta, comparativ cu 2015, însă surse din domeniu spun că acest lucru nu este o veste bună, ci mai degrabă dimpotrivă. Asta pentru că motivul temperării volumului de debranșări nu ține de îmbunătățirea performanțelor SACET-urilor și a gradului de satisfacție al clienților, ci de faptul că mulți dintre consumatorii care își permiteau din punct de vedere financiar și tehnic să iasă din sistemele centralizate și să înceapă să-și încălzească pe cont propriu locuințele au făcut-o deja.
CITEȘTE ȘI Sorin Oancea (B1TV) și-a vândut acțiunile pe care încă le deținea la Antena 3 În aceste condiții, riscul este ca "prizoniere" ale sistemelor centralizate de încălzire să rămână în special persoanele cu venituri mici, care, deși nemulțumite de serviciile regiilor locale de termoficare, nu își pot permite costurile inițiale mari ale investiției presupuse de instalarea unui sistem alternativ individual de încălzire a locuinței.
Scăderea numărului de clienți reduce încasările operatorilor SACET, respectiv capacitatea acestora de a investi în întreținerea, repararea și recondiționarea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice. Astfel că cercul vicios se perpetuează: clienții se debranșează nemulțumiți de calitatea furnizării căldurii și apei calde, respectiv de întreruperile dese și lungi, iar scăderea numărului de consumatori face și mai dificilă sporirea calității serviciilor, din cauza diminuării veniturilor disponibile pentru investiții.
În aceste condiții, nu este de mirare că atât regiile de termoficare, cât și autoritățile, propun introducerea de taxe pentru deținătorii de sisteme individuale de încălzire, în primul rând centralele de apartament, pentru a bloca ritmul debranșărilor, dar și pentru a face rost de bani în plus pentru menținerea în funcțiune a SACET-urilor.
CITEȘTE ȘI RCS&RDS, Hidroelectrica și alți doi ofertanți vor să furnizeze energie electrică orașului Brăila Potrivit raportului sesiunii de lucru "Eficiență energetică, energie termică și cogenerare" din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice naționale 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050, raport pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei în primăvară, în prezent, SACET-urile funcționale din România, în marea lor majoritate, se află într-o situație tehnică și economică deplorabilă, iar calitatea scăzută a serviciilor și costurile ridicate, cauzate de lipsa mentenanței și de pierderile considerabile de energie în rețelele de distribuție, au determinat un număr mare de consumatori să se debranșeze după anul 1990 și să opteze pentru surse individuale de încălzire.
"Energia termică pentru mediul urban este, în prezent, asigurată prin centrale electrice de termoficare (CET-uri) și prin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) în cel mult 70 de localități (ANRSC, 2015), în scădere de la 320 de localități în anul 1990, peste 250 de localități renunțând la încălzirea centralizată pe fondul pierderilor financiare mari. Sistemele funcționale sunt adesea supradimensionate, iar proiectele de termoizolare a blocurilor de apartamente reduc și mai mult consumul de agent termic. SACET-urile continuă să piardă clienți, fiind deseori în insolvență sau faliment", se afirmă în raport.
În documentul respectiv se propunea "introducerea în legislație a unor prevederi privind plata unei taxe de poluare pentru deținătorii de surse de încălzire poluante, nesigure și neeficiente, conform principiului „poluatorul plătește”, taxă ce poate fi aplicată pe volumul de gaz natural furnizat", adăugându-se că "astfel de taxe trebuie să urmărească evitarea discriminării consumatorilor".
CITEȘTE ȘI Dan Agrișan a fost numit administrator special al ELCEN. Două variante de restructurare: gaze mai ieftine sau tăierea costurilor salariale Anterior, pe 7 aprilie, într-o conferință de presă, conducerea Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București, intrată între timp în insolvență, anunța că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se baza inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.
Astfel, RADET susținea că centralele de apartament "nu respectă gradul de noxe eliberate în atmosferă și consecința va fi iminenta introducere a plății taxei de mediu", în timp ce, în cazul sistemului de încălzire centrală, "lipsesc accizele de mediu".
"Nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine", declara, în cadrul conferinței de presă, directorul general al RADET, Valentin Vițalariu. Anul acesta, în primele 7 luni, de la rețeaua RADET s-au debranșat un număr de 280 de apartamente din Capitală, potrivit datelor ANRSC.
