Angajații Companiei Naționale a Uraniului (CNU), aflată într-o situație financiară extrem de dificilă, nu și-au primit integral salariile pe luna august, din cauza crizei de bani cu care se confruntă compania, se arată într-un document al acționarului unic al CNU, Ministerul Energiei.
"Toți salariații (inclusiv angajații exploatării miniere Crucea) și-au încasat drepturile salariale integral, la zi, până în luna iulie 2016, mai puțin tichetele de masă aferente lunii iulie, care nu au fost acordate. Drepturile salariale aferente lunii august 2016 nu au putut fi acordate decât parțial din cauza lipsei disponibilităților bănești, fiind plătite doar 2 avansuri, în valoare totală de 1.450 lei", se menționează în documentul citat, semnat de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușu.
Ministerul mai precizează că, tot din cauza lipsei banilor, nu au fost achitate tichetele cadou, în valoare de 150 lei, și nici prima de 500 lei/salariat cu ocazia Zilei Minerului, drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă.
"Referitor la exploatarea minieră de la Crucea, județul Suceava, precizăm că aceasta, în momentul de față, nu se află în procedură de închidere, însă zăcământul uranifer aferent acestei exploatări se află într-un stadiu avansat de epuizare", se mai spune în document.
CITEȘTE ȘI Guvernul scoate la licitație marca Steaua. Prețul de pornire a fost stabilit sub forma unei taxe anuale. Reacția lui Becali În prima parte a lunii august, 83 de mineri de la mina Crucea s-au blocat în subteran și au declanșat greva foamei, în semn de protest față de planul de disponibilizări avut în vedere de minister la companie. Protestele au încetat după ce sindicaliștii de la CNU s-au întâlnit cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu, și cu ministrul Economiei, Costin Borc, care le-au promis menținerea în activitate a CNU, inclusiv printr-un program de restructurare și eficientizare, valorificarea producției aflate pe stoc și asigurarea unor contracte pe termen lung, precum și respectarea drepturilor salariaților prevăzute de contractul colectiv de muncă.
CNU, cu acordul acționarului unic, a decis în primăvară să închidă exploatarea zăcământului de uraniu de la Crucea, intenționând să deschidă o nouă exploatare de minereu de uraniu la Tulgeș - Grințieș, județul Neamț, însă deocamdată nu există surse de finanțate pentru acest proiect. De asemenea, se are în vedere disponibilizarea a în jur 700 de salariați ai CNU, din totalul de circa 1.200.
CNU a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut (50,53 milioane lei), după ce a pierdut, în decembrie 2015, contractul de furnizare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, care a preferat să cumpere mai ieftin de la o companie canadiană.
Cheltuielile totale ale companiei au scăzut doar cu 14,5% în primul semestru din 2016, de la 61,38 la 52,48 milioane lei. Cheltuielile de personal s-au diminuat cu 8,4%, de la 38,1 la 34,88 milioane lei, în condițiile în care efectivul de salariați al CNU s-a redus cu 14%, de la 1.332 la 1.144 persoane. La 30 iunie 2016, CNU avea plăți restante în sumă totală de 19,48 milioane lei, de 3,7 ori mai mari decât își planificase pe întreg anul (5,27 milioane lei).
Guvernul a notificat pe 8 septembrie Comisia Europeană că intenționează să acorde CNU un ajutor de stat individual pentru salvare constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei", context în care autoritățile de reglementare europene din domeniul atomic recomandă menținerea de stocuri de uraniu pentru centralele nucleare europene suficiente pentru perioade de până la 5 ani.
CITEȘTE ȘI Oprea anunță că demisionează din Senat În nota de fundamentare a proiectului de OUG privind ajutorul de stat pentru companie se arată că, urmare a deciziei Nuclearelectrica de reziliere, în decembrie 2015, a contractului comercial încheiat cu CNU pentru furnizarea de pulbere de dioxid de uraniu pentru centrala nucleară de la Cernavodă și imposibilității încheierii unui contract cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) pentru constituirea stocului de octoxid de uraniu pe anul 2016 la rezerva de stat, CNU se află în prezent în imposibilitatea continuării activității, nemaivând resursele financiare necesare desfășurării activității și efectuării plăților către furnizorii de utilități, materiale, servicii (pază, servicii de transport feroviar pentru minereu, transport de persoane), bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondul de mediu etc.
CNU a terminat anul trecut cu pierderi de peste 138 milioane lei, invocând drept cauză a acestora provizioanele constituite pentru datoriile către bugetul de stat. Până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat în proporție de 55-75% din valoarea costului de producție.
La începutul anului, într-o informare adresată de CA-ul companiei către Ministerul Energiei, se arăta că aceasta se află într-o situație extrem de critică, inclusiv ca urmare a rezilierii contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu cu singurul său client, Nuclearelectrica, iar variantele posibile de ieșire din această situație sunt închiderea companiei, intrarea sa în insolvență, privatizarea parțială, prin păstrarea unei participații majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica, oricare dintre acestea necesitând măsuri imediate de ordin juridic, economic și strategic din partea Guvernului.
Potrivit unei hotărâri de guvern din 2009, stocul de concentrate tehnice de uraniu constituit la uzina Feldioara din cadrul CNU în perioada 1993-2008 a fost transmis fără plată din proprietatea privată a statului în patrimoniul CNU. În schimb, contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu devenea obligație bugetară pentru companie, de virat la bugetul de stat, la nivelul prețului stabilit pentru concentratul de uraniu în diuranat de sodiu, transferat anterior.
CITEȘTE ȘI ASF propune ca statul să subvenționeze primele de asigurare pentru fermieri "Informațiile cu privire la cantitatea și valoarea stocului de uraniu nu pot fi menționate", se menționa în nota de fundamentare a HG.
Însă într-un control derulat în 2012, Curtea de Conturi a constatat că CNU a constituit și virat eronat la bugetul de stat obligațiile aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu transmise fără plată din domeniul privat al statului în patrimoniul companiei, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51,263 milioane lei. Curtea de Conturi a dispus plata diferenței de către CNU. Compania a contestat decizia Curții în justiție. În noiembrie anul trecut, CNU a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Urmare a acestei decizii, CNU a fost nevoită să recalculeze prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu livrate Nuclearelectrica, astfel încât acesta să acopere atât obligația bugetară prevăzută de HG 1009/2009, conform modului de calcul reglementat, cât și costurile de obținere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8. Potrivit Nuclearelectrica, acest lucru a însemnat o majorare cu 76% a prețului de livrare.
"Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligației la bugetul de stat din prețul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia. În cadrul negocierilor cu SNN nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preț, astfel că, CNU SA s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la prețul din contract, care nu acoperă obligațiile la bugetul de stat și costurile de producție. În aceste condiții SNN a reziliat contractul cu CNU SA", se arată într-un document al companiei.
