Lucrările la secțiunile montane ale autostrăzii A1 Sibiu – Pitești au început în acest an. În paralel cu autostrada propriu-zisă, constructorii vor începe, probabil în vara lui 2025, execuția unei structuri importante: un pod de peste 300 de metri lungime și cel puțin 100 de metri lățime, pentru ca animalele Carpaților Meridionali să poată trece dintr-o parte în alta.
De ce este nevoie de un astfel de pod împădurit pentru animale, decuplat de viitoarea A1, printr-un loc unde nu va trece de fapt autostrada?
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
„Explicația pentru acest ecoduct poate părea oarecum contraintuitivă, dar are o logică”, explică pentru publicul HotNews.ro Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura (API), una dintre cele mai active organizații civice care monitorizează marile proiecte de infrastructură din țară.
Un coridor pentru mamiferele mari este avantaj și pentru oameni
„DN7, așa cum este el acum foarte circulat, mai ales de trafic greu, nu este – cum se spune în limbaj tehnic – permeabil. Adică este o barieră în calea animalelor care nu pot trece dintr-o parte în alta, peste Valea Oltului. Traficul este blocajul principal, animalele sunt speriate, evită zona din cauza traficului, a zgomotului. În zona aceasta a Meridionalilor practic coridoarele ecologice din punct de vedere al mamiferelor mari sunt întrerupte”, spune Ciurea.
Ciurea spune că factorul de siguranță este foarte important și de neignorat în acest caz și dă exemplul Greciei unde pe autostrada Egnatia Odos (A2) au fost constant probleme cu urșii care rupeau gardurile și intrau pe autostradă pentru că nu aveau zone de traversare, arată Hotnews.ro.
În apropiere de Cornetu, acolo unde autostrada A1 spre Sibiu va „intra” practic pe Valea Oltului, între munți, urmează a fi ridicat acest pod uriaș dar pe care nu vor circula nici mașinile, nici pietonii, ci animalele pădurii.
Se numește „ecoduct”
Structura – denumită tehnic „ecoduct” – va fi poziționată peste DN7 în zona Cornetu, aproximativ la km 45+300 – 45+750. Nu are legătură directă cu autostrada A1, are alt rol.
Ea este menită să asigure traversarea a 3 obstacole: DN7, Calea Ferată CF201 și râul Olt, asigurând gabaritele necesare (5,00 m la traversarea drumului și 7,80 m la traversarea căii ferate), a explicat Compania de Drumuri.
Ecoductul face parte din contractul pentru autostrada A1 Sibiu – Pitești, Secțiunea 3 (37,4 km), contractată în 2022 cu italienii de la WeBuild pentru circa 5,3 miliarde de lei.
„Pentru asigurarea menținerii coridorului ecologic regional dintre Munții Căpățânii, Munții Cozia și Munții Făgăraș, precum și pentru a reduce impactul datorat construcției nodului rutier de la Cornetu și a menținerii astfel a unui nivel de trafic ridicat pe sectorul DN7, dintre Cornetu și Brezoi, este necesară construcția unui ecoduct în nordul localității Călinești, la aproximativ 300 m sud față de podul rutier actual pe care DJ703M le are peste râul Olt.
Astfel, ecoductul reprezintă o măsură de defragmentare și de reducere a impactului cumulat generat de proiectul autostrăzii și barierele actuale”, a spus CNAIR.
Compania de Drumuri spune că pentru a evita barierele actuale ecoductul supratraversează DN7, calea ferată, un drum de pământ local și râul Olt.
„Soluția propusă are rolul de a reprezenta pentru fauna sălbatică cea mai bună opțiune de traversare a zonei coridorului ecologic, fără a fi nevoită să interacționeze cu una sau mai multe din barierele fizice anterior menționate”, a explicat CNAIR pentru HotNews.
De ce se construiește un pod peste DN7 și Olt, dar decuplat de autostradă?
Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, spune că, atunci când s-a realizat proiectarea autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, „s-a proiectat astfel încât infrastructura să fie permeabilă, să aibă suficiente zone pe unde mamiferele să poată trece dintr-o parte în alta”.
„Doar că se întâmplă un fenomen în cazul acesta: traficul se va muta pe autostrada, majoritatea covârșitoare a vehiculelor care trec acum pe DN7 vor trece pe autostrada. Asta înseamnă că DN7 va deveni permeabil, adică animalele, după o perioadă de acomodare, o să-și facă curajul să treacă pe DN7, să traverseze și peste calea ferată. Odată ce vor trece, vor fi accidente neplăcute. Atunci e bine să preîntâmpinăm astfel de situații, e o chestiune de siguranță”, spune reprezentantul API. Adică animalele să fie ajutate ca nu creeze, la rându-le, probleme de siguranță pentru oameni și trafic.
„Va fi un boost ecologic pentru zona Meridionalilor”
„În al doilea rând e o chestiune de protecție a mediului și a biodiversității. Va fi un boost ecologic pentru zona respectivă pentru că va face mult mai facilă trecerea animalelor dintr-o parte în alta în Meridionali. S-ar crea niște oportunități de transfer, de mișcare a animalelor între grupele astea de Meridionali care acum din cauza DN7 sunt blocate”, spune Ciurea de la Pro Infrastructura.
Cel mai lat pod din România
Ecoductul va avea o lățime minimă de 100 m, ceea ce îl face cel mai lat pod ce va fi construit în România până în prezent. Structura va avea o lungime de mai bine de 300 de metri.
„Pentru a putea fi funcțional, necesită amenajarea prin împădurire a unei zone de acces de aproximativ 1,2 ha, pe malul stâng al Oltului, între limita estică a ecoductului și limita Parcului National Cozia”, susține CNAIR.
Ecoductul este o structură în formă de arc cu 4 deschideri, conform Companiei de Drumuri:
- deschiderea peste drumul național DN7 și Calea Ferată are o lungime de 37.2 m;
- cea de-a două deschidere, de 35 m, are o geometrie variabilă a deschiderii datorită geometriei poziției pilonilor principali, care trebuie să fie aliniați cu cursul râului (și rotiți în raport cu axa podului), pentru a minimiza interferența cu albia râului și pentru a putea respecta limitele de expropriere;
- deschidere centrală (care traversează râul Olt) are o lungime de 95.46 m;
- ultima deschidere are o lungimea de 40.54 m.
„Fundațiile și culeele sunt masive, din beton, iar suprastructura este compozită, respectiv de oțel cu placă de suprabetonare. Structura în arc este compusă, pentru fiecare deschidere, din 7 arce (în total 14 arce), iar interdistanța dintre fiecare cuplu de arce este de 7 m. Declivitatea (n.r. panta) este de aproximativ 2%”, potrivit descrierii tehnice primite de la CNAIR.
Lucrările încep în vară
„Tablierul este prevăzut la capete cu ziduri verticale și împrejmuiri. Acesta este acoperit cu pământ și pământ vegetal pentru se putea asigura vegetalizarea și continuitatea ambientală a mediului în zona respectivă, cu o grosime totală de 1,40 m (pietriș în stratul inferior și pământ vegetal deasupra)”, mai detaliază Compania.
Procesul de execuție al acestei lucrări este următorul:
- săparea și turnarea lucrărilor de fundație;
- execuția de terasamente pe terenuri armate;
- construcția si depozitarea pe fiecare mal a unui segment al arcului;
- manipulare cu macaraua a elementelor asamblate;
- instalarea cadrelor metalice verticale și a predelelor cu grosimea de 22 cm.
„Acest proces va fi realizat inițial pentru arcul de 90 m care este situat peste râul Olt, ulterior pentru celelalte două arcuri, iar în final va fi realizat arcul care va fi situat deasupra DN 7”, transmit autoritățile de la drumuri.
Începutul lucrărilor este planificat pentru sfârșitul lunii iunie 2025, iar sfârșitul de execuție este programat pentru începutul anului 2027.
„Legislația europeană pe partea de mediu este foarte strictă”
„Este o constructie inedită, specială, este un pod și lung, și foarte lat. Că ecoductul trebuie să-l ai suficient de lat astfel încât să permiți și animalelor mai mici și celor mai mari să treacă. Va fi cel mai lat pod din țară”, spune Ciurea.
Acesta mai spune că e fezabil ca podul să fie gata în circa doi ani dacă lucrările la ecoduct vor începe în vara lui 2025.
Reprezentantul API recunoaște că includerea unor astfel de structuri este o abordare modernă a României, dar care a venit prin prisma normelor europene.
„Și pe Sibiu – Pitești și pe toate autostrăzile montane avem astfel de structuri pentru că sunt finanțate cu bani europeni, iar legislația europeană pe partea de mediu este foarte strictă”.
”De-a lungul timpului mai mulți experți europeni mi-au sus că „Domnule, dacă și noi eram acum nevoiți să respectăm legislația asta europeană de mediu atunci nu mai făceam atâtea autostrăzi prin Alpi”. Sunt niște costuri fantastice, dar nu sunt mofturi, e foarte important să găsim acest echilibru de siguranță pentru oameni și pentru protecția animalelor”, spune expertul de la Pro Infrastructura.
A1 Sibiu – Pitești, Secțiunea 3 (Cornetu – Tigveni)
- Lungime: 37,4 km
- Constructor: WeBuild (Italia)
- Valoare: 5,3 miliarde de lei
- Contract semnat: August 2022
- Termen: 12 luni proiectare, 45 luni execuție
- Ordin de începere a lucrărilor: februarie 2023:
