Cea mai mare aerogară din România are probleme cu instalația de aer condiționat, care s-a stricat recent, generând o serie de nemulțumiri.
În terminalul „Plecări” al aeroportului Henri Coandă, cunoscut și ca aeroportul Otopeni, sunt două benzi transportoare mari. Una în clădirea veche, iar alta în cea nouă, dată în folosință după 1990. În jurul acestor două benzi suprasolicitate se află ghișeele de la care angajații aeroportului realizează serviciile de transfer al bagajelor către avioane, arată Termene.ro.
Extrem de frecvent, benzile se strică, provocând o perturbare majoră pentru întregul sistem, ducând la cozi, întârzieri la decolare și, apoi, un întreg lanț de depășiri ale orarului de zbor, care la final produce întârzieri la aterizare și anulări de curse, arată sursa citată.
În 2023, aeroportul Henri Coandă a avut 14,6 milioane de pasageri (+16.11% față de 2022).
Provocarea de dinainte de decolare
A călători cu avionul a devenit o provocare tot mai mare. Prețul biletelor a crescut, timpul de așteptare pentru procedurile de îmbarcare și securitate - de asemenea, iar condițiile din aeroport s-au deteriorat.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spune că a existat profit anul trecut la Compania Națională Aeroporturi București, dar acesta a fost făcut venit la bugetul de stat și nu reinvestit în aeroporturi.
„N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul - și nu doar la Aeroportul București, ci și la alte companii ale statului - acel profit a fost luat de Boloș (ministrul Finanțelor - n.r.) la bugetul de stat. Acei bani erau reinvestiți în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luați. Am înțeles situația deosebită la sfârșitul anului trecut, dar nu o să mai înțeleg anul acesta”, este citat ministrul Transporturilor.
Un miliard de euro pentru un nou terminal de pasageri
Noul terminal de pasageri ar urma să fie unul „modular” și să aibă o suprafață totală de 100.000 de metri pătrați, două module de 1.500 pasageri/oră/flux și 25 de porți de îmbarcare.
Platforma de staționare aeronave ar urma să aibă o suprafață de 650.000 de metri pătrați și 56 de locuri noi de parcare pentru aeronave, cu noi căi de rulare pe o suprafață de 266.000 de metri pătrați și 9.600 de locuri de parcare pentru autoturisme.
Tot proiectul era estimat de către autorități în 2019 la un miliard de euro. Înainte de pandemie, proiectul avea studiul de fezabilitate finalizat și era la etapa de elaborare și avizare a documentațiilor tehnico-economice. Procedura de licitație este în curs și e posibil ca până la finele lui 2024 să fie finalizată.
Viitorul terminal ar urma să aibă o conexiune rutieră cu autostrada A3, precum și o conexiune pe calea ferată – atât pentru terminalul de pasageri, cât și pentru zona cargo.
