Unele companii miniere titulare de licențe de concesiune pentru exploatare refuză să plătească redevențele miniere prevăzute de legislația în vigoare, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune cu autoritățile române, și plătesc doar cuantumul inițial al acestora, susținând că statul le-a majorat ulterior ilegal, prin încălcarea mai multor prevederi din Legea minelor. Lista acestor companii nu este divulgată, dar totalul redevențelor neplătite se ridică la aproape 38 de milioane de lei (peste 8,5 milioane de euro).
La această concluzie au ajuns inspectorii Guvernului, în urma unui control declanșat la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Ei i-au transmis premierului Dacian Cioloș că unele companii miniere cu operațiuni în România refuză să încheie acte adiționale la licențele de concesiune pentru exploatare, pentru a modifica astfel cuantumul redevențelor datorate statului, ca urmare a majorării acestora în Legea minelor. Lista companiilor în cauză este ținută la secret.
CITEȘTE ȘI SRI susține că prin cartele prepay din România au fost lansate amenințări la adresa unor infrastructuri de transport dintr-o țară europeană De la adoptarea inițială a Legii minelor, în 2003, redevențele miniere au fost majorate de două ori, în 2007, în mandatul Guvernului Tăriceanu, și în 2013, în perioada Cabinetului Ponta.
Diferența dintre valoarea redevențelor miniere achitate de către titulari, conform licențelor, la data la care acestea au fost încheiate, și cea a redevențelor actualizate este în cuantum total exact de 37.935.497,22 lei, conform documentului scris de inspectorii guvernamentali.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Ringier plătește 21 de milioane de euro pentru preluarea imobiliare.ro, plus 10 milioane de euro în următorii doi ani
Guvernul ține la secret lista acestor companii, comunicată Corpului de Control al prim-ministrului de către ANRM. Potrivit documentului, acestea au refuzat să semneze acte adiționale la licențele de concesiune, pentru actualizarea cuantumului redevențelor miniere datorate în conformitate cu forma în vigoare a Legii minelor, invocând mai multe dispoziții ale respectivei legi.
Astfel, companiile respective acuză, practic, faptul că Guvernele Tăriceanu și Ponta au majorat ilegal redevențele miniere și invocă în acest sens articolul 21 alineatul 2 al Legii minelor, care stipulează că "prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului".
Alte motive de refuz pentru plata redevențelor majorate invocate de operatori sunt articolul 45 alineatul 1 din lege, care prevede că redevența minieră cuvenită bugetului de stat este stabilită la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare, precum și articolul 60 alineatul 1, conform căruia "prevederile licențelor în vigoare rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate".
CITEȘTE ȘI Guvernul sesizează DNA posibile infracțiuni la ANRM din perioada Boc-Ungureanu-Ponta, cu prejudicii estimate la 8 mil. lei Speța s-ar putea dovedi importantă ca precedent, în condițiile în care, în ultimul an, reprezentanții companiilor petroliere au declarat în mai multe rânduri că eventuala majorare a redevențelor petroliere sau introducerea unui impozit suplimentar pentru producătorii de țiței și gaze ar trebui să fie aplicată doar pentru acordurile de concesiune care ar urma să fie semnate după înăsprirea legislației fiscale din sectorul petrolier, nu și pentru acordurile petroliere aflate în derulare la data modificării legislative.
De exemplu, recent, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Artur Stratan, a declarat, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR, că, dacă va fi impusă o taxă petrolieră adițională, aceasta ar trebui să fie aplicată doar acordurilor petroliere noi, semnate după intrarea în vigoare a noii Legi a petrolului, deoarece acordurile petroliere în vigoare conțin o clauză de stabilitate, care prevede menținerea regimului fiscal valabil la data semnării acordului de concesiune.
După cum Profit.ro a relatat în exclusivitate, Guvernul vrea să aplice producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar, care va fi denumit "impozit petrolier", de 35% pe profitul din upstream, cu o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi, și să anuleze facilitățile acordate acestora încă din 1999, care le permit în prezent să nu achite impozit pe țiței și gaze naturale și nici comisioane vamale la export.
Scăderea prețului la țiței de anul trecut a redus cu aproape 12% încasările statului român din redevențe petroliere în primele 9 luni din 2015, la 896,6 milioane lei, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). "Comparativ cu primele 9 luni ale anului 2014, se constată o scădere a redevențelor petroliere cu aproximativ 11,72%, ca efect al micșorării prețului de referință pentru țițeiul extras în România", se arată într-un document al instituției.
