Economiștii UniCredit au redus perspectivele de creștere economică pentru regiunea Europei Centrale și de Est, urmare a tarifelor introduse de SUA. Pentru România este așteptată o încetinire economică peste media regiunii, concomitent cu o accelerare a inflației. Economiștii băncii italiene văd o creștere „substanțială” a taxei pe valoarea adăugată, precum și a prețurilor reglementate la energie. Dobânzile vor rămâne ridicate și în acest an, conform datelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
UniCredit Bank a tăiat cu 0,3 puncte procentuale prognoza de creștere pentru Europa Centrală și de Est, pentru 2025 și 2026, ca urmare a efectelor anticipate dinspre tarifele de import americane, în principal taxele de 25% pe autoturismele importate din Europa.
Banca a făcut revizii mai ample în cazul României, Ungariei, Serbiei și Sloveniei.
Astfel, creșterea economică a României a fost revizuită de la 1,9% la 1,5% în 2025 și de la 2,6% la 2,1% pentru 2026. Aceasta ar urma să fie a doua cea mai scăzută din regiune, după cea a Slovaciei, revizuită la 1,1% în acest an și la 1,7% în următorul.
În cazul Ungariei, perspectiva pentru acest an a scăzut de la 1,8% la 1,4%, însă cea pentru 2026 a fost ajustată de la 3,8% la 3,6%.
Dinamica economiei poloneze a rămas nemodificată pentru acest an, la 3,4%, în timp ce estimarea pentru 2026 a fost redusă marginal la 2,9%.
„Dacă negocierile comerciale dintre UE și SUA nu reușesc să aducă scăderea tarifelor generale de 20%, după expirarea suspendării de 90 de zile, atunci impactul asupra creșterii va fi și mai negativ în 2026, când tarifele ridicate se vor aplica pe întregul an calendaristic.
Totuși, având în vedere efectele pozitive ale impulsului fiscal din Germania și Europa de Vest, revizuirile perspectivei PIB pentru 2026 sunt similare cu cele ale revizuirilor pe acest an. Prețurile mai mici la petrol și gaze ar putea de asemenea să ajute la temperarea impactului negativ asupra creșterii, având în vedere că cele mai multe economii ECE se bazează pe importuri de energie”, arată analiza UniCredit.
Datele actuale de creștere economică arată însă că România pierde viteză față de celelalte țări importante din regiune. Recent, Erste a redus proiecția de creștere economică pentru România de la 2% la 1,8% pentru acest an și de la 3,4% la 3,1% pentru 2026.
ING Bank a coborât prognoza de creștere de la 1,6% la 1,5% pentru acest an și de la 2,5% la 2,2% pentru 2026, conform actualizării din aprilie - vezi aici analiza băncii olandeze din martie.
Mai mult, în timp ce UniCredit vede un impact dezinflaționist în ECE (o inflație mai mică cu 0,7 pp în Ungaria, respectiv cu 0,6 pp în Polonia), câtă vreme nu sunt impuse tarife de răspuns la cele americane – combinat cu o creștere economică mai mică, prețuri mai mici la energie și o potențială reorientare a exporturilor internaționale către UE -, în România situația arată invers, ca urmare a taxelor ce urmează să fie mărite.
„România este singura țară din ECE unde am majorat prognoza de inflație pentru 2025, având în vedere creșterea inflației de bază în martie și majorările probabil inflaționiste de taxe după alegerile prezidențiale, cu riscuri orientate în sus care domină în continuare prognoza din cauza potențialelor creșteri de prețuri reglementate la energie și creșterilor substanțiale ale TVA”, arată economiștii băncii italiene.
Rata inflației se plasează în jurul a 5% pe an în ultimele 8 luni și este așteptată de BNR să accelereze în următorul trimestru, pe fondul unui efect de bază. UniCredit estimează că inflația va ajunge la 5,5-6% în august-septembrie și va coborî apoi la ușor sub 5% la finele anului, în timp ce estimarea BNR este de 3,8%.
Ca urmare a inflației ridicate și a măsurilor fiscale, UniCredit estimează că BNR nu va mai veni cu trei tăieri ale ratei cheie în acest an, de la 6,5% la 5,75%, ci doar cu una de 0,25 pp la 6,25% sau chiar cu niciuna – „dacă măsurile fiscale sunt insuficiente pentru a opri creșterea primei de risc”.
„Băncile centrale din Ungaria și România au spațiu mai restrâns pentru a tăia ratele mai mult, în condițiile în care presiunile inflaționiste de bază rămân ridicate și profilul lor de credit este mai slab ca urmare a riscurilor fiscale și politice și a creșterii slabe, ceea ce face ca prima de risc să fie mai expuse la aversiunea globală la risc”, arată UniCredit.
România ar trebui să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB în acest an, de la un nivel de 9,3% în 2024 (față de unul de 5% din bugetul inițial din 2024). Execuția bugetară pe primele trei luni arată însă un deficit de 2,3% din PIB, ceea ce indică spre o depășire a țintei oricum laxe, cu o rată anualizată de 9,2%.
Consiliul UE se reunește în ședință în prima săptămână din luna iunie pentru a analiza inclusiv situația României, iar până la acel moment autoritățile de la București trebuie să trimită către Bruxelles noul plan de măsuri fiscale,
Creșterea TVA la 21% este, în opinia multor analiști, inevitabilă, cu o posibilă decizie chiar din acest an, probabil însoțită de măsuri compensatorii pentru categorii vulnerabile ale populației, conform datelor prezentate anterior de Profit.ro.
