Plata CASS la salariul minim a fost considerată o „anomalie legislativă” care a dus la amnistierea, în 2015, a 3,6 milioane de debitori cu venituri sub acest plafon. Deși în nota de fundamentare a legii se arăta că prevederile care au produs "inechități" vor fi înlăturate, ele au fost nu doar menținute, ci și întărite cu noua obligație de înregistrare.
În iunie 2015, fostul guvern dădea o lege de anulare a unor datorii. Printre cei iertați se aflau aproape 3,6 milioane de persoane care aveau de plată contribuția de sănătate (CASS) de 5,5% calculată la salariul minim, deși obținuseră venituri inferioare acestui plafon. Conform Codului fiscal, care a preluat o prevedere din legea sănătății 95/2006, baza lunară de calcul a CASS nu poate fi mai mică de un salariu de bază minim brut pe țară.
În nota de fundamentare a legii se arăta că “au obținut venituri lunare sub 700 de lei (salariul minim din 2012 n.r.) un număr de 3.594.213 contribuabili (37,64% din totalul pentru care s-a efectuat analiza), iar contribuția aferentă ar fi de circa 1,7 miliarde lei la nivelul anului 2012”. Documentul preciza că, pentru 2013-2015, nu sunt încă date disponibile. Sursele erau, în principal, din dividende la SIF-uri - pentru peste 2,2 milioane de persoane - și dobânzi.
În aceeași notă, se preciza că, pe lângă aceste categorii de contribuabili, există și categoria persoanelor fizice care nu obțin venituri și datorează CASS, salariul de bază minim brut pe țară, însă „despre această categorie, ANAF nu deține informații întrucât legea prevede numai obligația de plată a contribuției”.
La final, documentul susținea: „măsurile propuse sunt de natură a corecta unele inechități pentru trecut, însă pentru viitor, situațiile ce au generat astfel de inechități trebuie înlăturate prin clarificarea legislației (modificarea și completarea Codului fiscal, Codului muncii, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, etc.)”.
Într-o conferință de presă din ianuarie 2015, de la sediul Ministerului Finanțelor, reprezentanții instituției susțineau că plata CASS la salariul minim de către persoane care au venituri mai mici sau deloc este o anomalie legislativă, că deciziile de impunere fuseseră emise de un soft, în baza cadrului legal de la acea vreme și că legislația va fi modificată. De altfel, impunerea taxelor la un nivel mai mare decât cel al veniturilor reale este discutabilă din punctul de vedere al stabilirii sarcinii fiscale în raport cu veniturile realizate.
Codul Fiscal care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2016 menține obligația de a plăti CASS la salariul minim atât pentru cei care obțin venituri sub acest plafon, cât și pentru cei care nu au venituri. În plus, este prevăzută obligația tuturor celor fără venituri să se înregistreze la Fisc prin depunerea unei declarații. Luându-i în evidență, Fiscul va avea, astfel, atât numărul lor, cât și posibilitatea de a le emite decizii de impunere.
Amnistia a fost dată, în vara anului trecut, după ce zeci de mii de persoane cu venituri mai mic decât salariul minim sau fără venituri – întrucât dividendele doar fuseseră distribuite, nu și plătite – au fost somate de Fisc să achite CASS de 5,5% la salariul minim lunar de 700 lei pentru anul 2012, în total 462 lei.
