Compania Euroavipo ar fi înregistrat de la furnizori artificiali, în aproape doi ani, facturi în avans de 400 de milioane de euro, sumă ce poate fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit FMI în perioada 2012-2015 sau cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011. Alături de Euroavipo, firmele Murfatlar România și Bartenders Distilleries au înregistrat operațiuni fictive pentru a nu plăti obligațiile fiscale restante, în special accize, potrivit unor documente din dosarul în care au fost reținute zece persoane, pentru evaziune fiscală prin firme de producere și comercializare a băuturilor alcoolice.
Potrivit unor documente din dosar, obținute de News.ro, în perioada 2010-2014, societățile Euroavipo, Murfatlar România, Bartenders Distilleries și Principal Company, deținute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Emanuel Corneliu Dobronăuțeanu, Ion Șerban Dobronăuțeanu, Nicolae Marcel Mermeze și Gheorghe Zlotea, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane de lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului general consolidat neplata obligațiilor fiscale, cu ajutor unor funcționari publici de la autoritățile fiscale și vamale
Societățile Euroavipo, Murfatlar România și Bartenders Distilleries ar fi înregistrat operațiuni fictive, urmărind astfel să majoreze cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibile, pentru ca firmele să nu plătească obligații fiscale la bugetul general consolidat, inclusiv TVA, pe care ar fi avut-o de plătit în lipsa operațiunilor nereale. Ulterior, în baza acestor deconturi de TVA cu opțiune de rambursare, cele trei firme ar fi susținut că au o creanță asupra bugetului general consolidat astfel că împotriva lor nu pot fi luate măsuri pentru plata obligațiilor fiscale restante.
În perioada 2012-2014, societatea Euroavipo ar fi făcut tranzacții fictive cu furnizorii Global Engineering SRL, Visteria Industries SRL, Hansa Distribution SRL și Oana Management SRL, după modelul facturi de avans - neefectuarea de plăți sau livrări de mărfuri - stornare după mai multe luni sau ani.
CITEȘTE ȘI FOTO DNA prezintă în imagini cum arată în lucru un dosar de corupție În urma investigațiilor, procurorii au stabilit că, în cei aproape doi ani, Euroavipo ar fi înregistrat de la cei patru furnizori facturi de avans în valoare de peste 1,85 miliarde de lei (aproximativ 400 de milioane de euro), la care se adaugă TVA de aproape 390 de milioane de lei (aproximativ 86 milioane de euro).
Anchetatorii au menționat, în documentele de la dosar, că cei aproximativ 400 de milioane de euro, din facturile emise de furnizorii artificiali ai Euroavipo, „este atât de mare încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 - 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011”.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, ratele de capital pentru împrumutul FMI au fost de 125,4 milioane de euro în 2012, 956,8 milioane de euro în 2013, 989,7 milioane de euro în 2014 și 169,5 milioane de euro în 2015.
În aprilie 2012, Euroavipo a intrat în insolvență, fără ca, aparent, să înregistreze obligații restante la bugetul general consolidat. În 31 august 2014, Euroavipo figura însă la AFP Buzău cu obligații totale de plată la buget de aproape 163 milioane de lei (aproximativ 36 milioane de euro), care ar fi fost acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, aproape 100 de milioane de lei fiind accize.
Anchetatorii susțin că, urmând același model, firma Murfatlar România ar fi încheiat contracte de achiziții de materii prime și materiale cu societățile Fermele Murfatlar și Compania de Supraveghere IG, pentru a nu plăti TVA și accize.
Societatea Murfatlar România ar fi înregistrat în contabilitate facturi emise de cei doi furnizori artificiali pentru o sumă totală de peste 1,7 miliarde de lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care aproximativ 65 milioane de euro reprezenta TVA.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Faptele de evaziune vor fi considerate infracțiuni numai dacă prejudiciul depășește 20.000 de euro Ca și în cazul Euroavipo, la momentul intrării în insolvență, firma Murfatlar România nu avea, aparent, în martie 2012, datorii la bugetul general consolidat, însă inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii au arătat că avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul al TVA.
De asemenea, potrivit documentelor de la dosar, societatea Bartenders Distilleries a acumulat, în perioada octombrie 2014 – mai 2015, obligații restante la bugetul general consolidat. În același timp, societatea a încheiat trei contracte prin care a dobândit artificial un drept de deducere a TVA, ceea ce i-a permis să formuleze cereri de rambursare sau compensare și să invoce un pretins drept de creanță asupra bugetului, astfel încât să evite luarea măsurilor de oprire a activității prin suspendarea sau revocarea autorizației de antrepozit fiscal, fără însă să plătească obligațiile fiscale pe care le-a declarat.
Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei firme aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante, au menționat anchetatorii în documentele citate.
Cei trei funcționarii publici de la autoritățile fiscale și vamale care sunt urmăriți penal în această cauză ar fi acceptat aceste explicații, deși practica lor anterioară, chiar în cazul aceluiași grup de societăți, a fost diferită.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au reținut, în dosarul de evaziune fiscală, pe George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, asociați în mai multe firme de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, Gheorghe Cosmin Popescu, administratorul special al uneia dintre societățile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvență, Cătălin Florian Vasilescu, administrator a două societăți comerciale, și Sorin Vasile Săvoiu, director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată.
CITEȘTE ȘI Leoni anunță că a fost victima unei fraude de 40 milioane euro De asemenea, au fost reținuți Cristian George Lascu, la data faptelor director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Irina Tănase, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), și Ioana Toma, la data faptelor director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, toți fiind acuzați de abuz în serviciu.
Procurorii cer marți Curții de Apel București arestarea preventivă a nouă dintre inculpați, în cazul Ioanei Toma fiind solicitată luarea măsurii arestului la domiciliu.
În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.
George Ivănescu controlează indirect, alături de Emanuel Corneliu Dobronăuțeanu și de alte persoane, producătorul de vinuri Murfatlar România SA, unul din primii zece jucători de pe piața românească a vinurilor.
Murfatlar România SA, companie intrată în insolvență în martie 2012, are ca principal acționar firma Euroavipo SA Poșta Câlnău - de asemenea în insolvență -, controlată, în acte, de o firmă offshore din Insulele Virgine.
În martie 2014, instanța a dispus sechestrul asigurător, "în vederea garantării prejudiciului produs prin infracțiune", pe acțiuni în valoare de 1,38 milioane lei.
În 2015, Murfatlar România SA a înregistrat o cifră de afaceri de 124,4 milioane lei și un profit net de 3,5 milioane lei, potrivit bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
