Comisia Europeană prezintă marți, la Strasbourg, noi măsuri în lupta împotriva opacității multinaționalelor, în timp ce megascandalul Panama Papers sporește presiunea asupra tuturor țărilor mari să lupte împotriva acestui flagel, relatează AFP.
Prezentarea în Parlamentul European a acestui plan elaborat de către comisarul european însărcinat cu Fiscalitatea, francezul Pierre Moscovici, și de către colegul său însărcinat cu Stabilitatea financiară, britanicul Jonathan Hill, era prevăzută de mult și are loc după o consultare publică și un studiu de impact.
Însă prezentarea are loc după unda de șoc mondială provocată de dezvăluirea de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) a unui sistem de evaziune fiscală la scară mare.
"Sunt indignat și furios în legătură cu ceea ce s-a dezvăluit (...). Frauda, evaziunea fiscală și optimizarea fiscală agresivă sunt un flagel", declara Moscovici săptămâna trecută, în fața jurnaliștilor, la Bruxelles.
El urmează să participe marți după-amiaza, la Strasbourg, la o dezbatere pe această temă în Parlament, împreună cu reprezentanți ai Consilului UE.
Concret, Comisia prezintă o nouă directivă care prevede să fie făcute publice - "țară cu țară" în cadrul UE - datele contabile și fiscale ale multinaționalelor, cifra de afaceri, profitul, baza de impozitare și impozitele plătite în diverse state membre.
"Imediat ce au o filială în UE și o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro, întreprinderile, indiferent ce naționalitate au - europeană, dar și americană, australiană, chineză, etc, - vor avea obligația să publice aceste elemente", a precizat Moscovici luni pentru cotidianul Le Parisien.
"În ceea ce le privește pe cele care nu au filiale în UE, le cerem aceleași informații, dar pentru activitatea globală, în întreaga lume, solicitând detalii suplimentare în legătură cu activitățile pe care le desfășoară în țări care se află pe lista paradisurilor fiscale", a adăugat fostul ministru francez al Finanțelor.
Însă această propunere nu merge suficient de departe, consideră un număr de ONG-uri, care reclamă mai multă transparență.
Astfel, ONG-ul One deplânge faptul că numai mari întreprinderi (a căror cifră de afaceri depășește 750 de milioane de euro) urmează să fie vizate de această obligație de a publica informații de bază.
Altă slăbiciune arătată cu degetul de One este menținerea în umbră a activităților situate în afara Uniunii Europene, deoarece publicarea pe țări se limitează la blocul european.
"Fără aceste informații va fi imposibil să se afle mai multe despre activitățile multinaționalelor într-un număr mare de paradisuri fiscale și să se obțină incidii cu privire la posibile mecanisme de evaziune fiscală", și-a exprimat recent regretul acest ONG.
Măsurile prezentate marți se înscriu într-o "cruciadă" mult mai vastă pe care a lansat-o Comisia Europeană împotriva fraudei fiscale, după scandalul LuxLeaks, în noiembrie 2014, care a afectat profund intrarea în funcția de președinte al Comisiei a lui Jean-Claude Junker.
CITEȘTE ȘI Doroș, ANAF: Vom colecta informațiile privind dosarul Panama Papers din toate sursele, analizăm toate aspectele LuxLeaks a scos la lumină un sistem de evaziune fiscală la scară mare a multinaționalelor și mai ales rolul jucat de anumite state, ca Luxemburgul, într-o perioadă în care Junker era atât premier, cât și ministru al Finanțelor. El a fost nevoit să promită să lupte pe ambele fronturi.
Astfel, Comisia a prezentat pe 28 ianuarie două directive redactate în urma unui plan, prezentat în octombrie 2015 de către OCDE - o organizație din care fac parte aproximativ 30 de țări dezvoltate - și intitulat BEPS (Base Erosion and Profit Shifting - optimizare fiscală în engleză), care promitea "sfârșitul recreației" în cazul multinaționalelor atente să evite fiscul.
Una dintre directive prevede schimbul automat de informații despre marile întreprinderi între administrațiile fiscale ale diferitelor țări europene, iar cealaltă taxarea profiturilor în țara în care sunt generate.
De asemenea, Comisia propune marți "stabilirea în (următoarele) șase luni a unei liste negre europene a paradisurilor fiscale".
