Potrivit agenției S&P, citată de Reuters, angajamentul României de a reduce deficitul bugetar presupune noi măsuri de consolidare fiscală în anii următori. Suplimentar, nici situația în regiune nu este una foarte bună, având în vedere impactul prețurilor la energie asupra economiei, precum și costurile măsurilor de susținere.
Separat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis astăzi că a discutat cu reprezentanții agenției de evaluare financiară Fitch Ratings privind situația politică din România, prezentându-le acestora date referitoare la execuția bugetară din primul trimestru dar și cu privire la evoluția PNRR.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
De asemenea important: România are din partea S&P rating BBB- din mai 2014. Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în ianuarie 2025, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic.
La începutul lunii aprilie, agenția de evaluare financiară S&P Global a confirmat calificativul României la "BBB-/A3" pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, menținând în același timp și perspectiva negativă.
Perspectivele negative ale ratingurilor României și Ungariei reflectă riscul fiscal cu care se confruntă cele două țări europene emergente, a declarat astăzi Karen Vartapetov, analist principal pentru CEE & CIS Sovereign Ratings la S&P Global Ratings, pentru Reuters.
Impactul stagflaționist al șocului prețurilor globale la energie, împreună cu măsurile de sprijin legate de energie, vor adăuga probabil presiune asupra pozițiilor fiscale, deja tensionate de cheltuielile mari pentru apărare și de transferurile sociale generoase, a adăugat el.
„Perspectivele noastre negative asupra Ungariei și României și retrogradarea recentă a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri”, a declarat Vartapetov.
Vorbind despre România, Vartapetov a declarat că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile bugetare pentru 2027.
„Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani”, a spus el.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă în acest an la 6,2% din PIB (în termeni ESA), după 7,9% din PIB anul trecut și 9,3% din PIB în 2024, România având cele mai dezechilibrate bugete din UE în ultimii ani, care au dus datoria publică la 60% din PIB, cu perspectiva să urce la peste 70% în următorii ani.
