Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va stabili în ce măsură reglementările și practicile Fiscului românesc în privința deducerii TVA de către companii respectă sau nu legislația europeană în materie. Curtea de Apel București a sesizat CJUE cu două întrebări pe această temă într-un proces în care ANAF a fost dată în judecată de furnizorul de turbine eoliene Gamesa Wind România SRL, controlat de gigantul spaniol al energiei regenerabile Gamesa, după ce firmei i-a fost refuzat dreptul de deducere a TVA pentru mai multe tranzacții efectuate într-o perioadă în care avea codul de TVA inactiv.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Cu vânzări de peste 4,6 miliarde de euro, Gamesa este pe locul 4 la nivel mondial pe piața energiei regenerabile.
Gamesa Wind România a contestat în instanță, vara trecută, o decizie a ANAF din decembrie 2015 prin care i se refuza deducerea TVA pentru mai multe astfel de tranzacții. În cadrul procesului, spaniolii au cerut sesizarea CJUE pe această temă, iar Curtea de Apel București a admis cererea în noiembrie 2016. Compania este unul dintre principalii furnizori de turbine și alte componente, dar și de servicii de reparații și mentenanță pentru parcurile eoliene din România.
Sesizarea a fost înregistrată la CJUE recent.
Cele două întrebări preliminare cu care a fost sesizată UE sunt:
1. Directiva TVA 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (în special articolele 213, 214 și 273) se opune, în împrejurări precum cele din litigiul principal, unei reglementări naționale sau practici fiscale potrivit căreia un contribuabil nu beneficiază de dreptul de deducere a TVA, exercitat prin mai multe deconturi de TVA, ulterior reactivării codului de înregistrare în scop de TVA a contribuabilului, pe motiv că TVA în cauză este aferentă unor achiziții efectuate în perioada în care numărul de identificare în scop de TVA al contribuabilului era inactiv?
2. Directiva TVA 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (în special articolele 213, 214 și 273) se opune, în împrejurări precum cele din litigiul principal, unei reglementări naționale sau practici fiscale potrivit căreia un contribuabil nu beneficiază de dreptul de deducere a TVA exercitat prin mai multe deconturi de TVA ulterior reactivării codului de înregistrare în scop de TVA a contribuabilului, pe motiv că, deși TVA în cauză este aferentă unor facturi emise ulterior reactivării codului de înregistrare în scop de TVA a contribuabilului, privește achiziții efectuate în perioada în care numărul de identificare în scop de TVA era inactiv?
Speța derivă din problema mai amplă a înregistrării în scopuri de TVA și a pierderii, respectiv recâștigării codului TVA, despre care Profit.ro a scris in extenso din 2015 încoace.
La începutul anului 2015, ANAF a modificat drastic procedura de înregistrare în scop de TVA pentru a împiedica evazioniștii să mai intre în economie. Specialiști în consultanță, avocați și contabili au considerat că, prin noile prevederi, firme de bună credință sunt împiedicate să își deruleze afacerile fie pentru că li s-a respins cererea de înregistrare, fie pentru că li s-a anulat codul de TVA, pe motive lipsite de obiectivitate. Așa se face că jumătate dintre companiile care au cerut să se înregistreze pentru TVA, în primul semestrul al anului respectiv, au fost respinse de Fisc, fiind suspectate că vor să facă evaziune.
Noua procedură de înregistrare în scopuri de TVA prevedea că firmele nou înființate trebuie să depună, în aceeași zi în care se înregistrează la Registrul Comerțului, o cerere și o declarație pe propria răspundere (celebrul formular 088) în care să răspundă la 20 de întrebări și să aducă documente prin care să probeze răspunsurile. Și firmele existente trebuie să facă aceleași demersuri dacă își schimbă asociații, administratorii sau sediul social. Reglementarea a blocat activitatea a numeroase companii și a dus la situații dramatic-absurde, cum este cea prezentată pe larg aici.
Au apărut, de asemenea, numeroase situații precum cea reclamată în cazul de față, în care firmelor reînregistrate în scop de TVA după ce li se anulase codul li s-a refuzat deducerea TVA pentru tranzacțiile derulate în perioadele în care codul lor de TVA fusese inactiv.
Companiile care nu își pot deduce TVA și cheltuielile efectuate ajung într-o situație financiară dificilă, riscând chiar insolvența. Implicit, partenerii de business ai celor care nu au cod de TVA valid sunt, al rândul lor afectați. În unele cazuri, anularea codurilor de TVA poate fi consecința unor erori de procedură sau comunicare între Fisc și contribuabili.
În decembrie anul trecut, după ce Curtea de Apel București apucase deja să sesizeze CJUE cu întrebările contribuabilului Gamesa Wind România, fostul Guvern Cioloș a adoptat o ordonanță de urgență de modificare a Codului Fiscal care prevede că firmele care redobândesc codul de TVA, după ce le-a fost anulat de Fisc, vor putea deduce taxa pentru perioada în care au pierdut acest drept, măsura fiind aplicabilă și beneficiarilor acestora. Evident însă că modificarea nu se aplică și retroactiv.
În plus, de la 1 ianuarie 2016, Codul Fiscal stipulează expres că "în domeniul TVA și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența CJUE".
Astfel, în hotărârea CJUE din 22 octombrie în materia TVA se arată că "dispozițiile celei de A șasea directive (...), trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale, precum cea în discuție în litigiul principal, prin care nu i se recunoaște unei persoane impozabile dreptul de deducere a TVA sau achitate pentru bunuri care i-au fost livrate pentru motivele că factura a fost emisă de un operator care trebuie considerat, având în vedere criteriile prevăzute de această reglementare, drept un operator inexistent și că este imposibil să se stabilească identitatea adevăratului furnizor al bunurilor, cu excepția cazului în care se stabilește, în raport cu elemente obiective și fără a se solicita din partea persoanei impozabile verificări a căror sarcină nu îi revine, că această persoană impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că livrarea menționată era implicată într o fraudă privind taxa pe valoarea adăugată, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere".
Pe scurt, această decizie stabilește că nu este obligația companiilor să își verifice partenerii de afaceri, că sarcina probei revine Fiscului și că dreptul de deducere a TVA nu poate fi anulat pe astfel de motive.
De la 1 februarie 2017, formularul 088 a fost eliminat și înlocuit cu o nouă procedură de înregistrare în scopuri de TVA. Recent, însă, Consiliul Național al IMM, condus de fostul ministru pentru Mediul de Afaceri Florin Jianu, care a demisionat ca protest față de modificarea Codului Penal, a redactat o analiză comparativă între vechea și noua procedură privind TVA, din care rezultă că nu au fost efectuate modificări de fond, procedura rămânând practic identică și putând fi constatată doar eliminarea formală a denumirii “Formularul 088”.
