Guvernul modifică reguli în Codul Fiscal - sunt vizate, printre altele, impozitarea clădirilor cu destinație mixtă, inclusiv activități economice, ale persoanelor fizice, deductibilitatea deprecierii creanțelor

Guvernul a adoptat astăzi un proiect de modificare a Codului Fiscal care prevede schimbări importante, printre care abrogarea modificării privind deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, care ar fi urmat să intre în vigoare de la 1 ianuarie anul următor, simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri în cazul clădirilor cu destinație mixtă (inclusiv economică) aflate în proprietatea persoanelor fizice.

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a anunțat, după ședința de guvern, adoptarea proiectului.

Tabelul cu modificările legislative este disponibil aici

Băncile nu scapă de limita deductibilității pentru deprecierea creanțelor, dar aceasta urcă la 50%

În prezent, deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor este limitată la 30%, dar de la 1 ianuarie anul următor aceasta ar trebui să devină integrală, așa cum a fost până în 2018.

Se propune abrogarea modificării privind deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, adusă prin Legea nr. 296/2020, începând cu data de 1 ianuarie 2022, pentru diminuarea impactului bugetar.

CITEȘTE ȘI Transilvania Residence: un proiect imobiliar exclusivist în Brașov

Totodată,  având în vedere creșterea volumului creanțelor neîncasate ca urmare a efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, se propune majorarea limitei de deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor de la 30% la 50%, începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Cultele și ONG-urile vor colecta declarațiile celor care virează o parte din impozitul pe venit

Contribuabilii pot opta pentru depunerea cererii la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent, un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.”

Măsura are în vedere reglementarea la nivelul legislației primare, a posibilității depunerii de către contribuabil a formularului 230 "Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat" la entitățile nonprofit/unitățile de cult, având în vedere că această modalitate este prevăzută, în prezent, în Circulara ministrului finanțelor nr. 888/2018. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al președintelui ANAF.

Se modifică impozitarea clădirilor cu destinație mixtă, inclusiv activități economice, ale persoanelor fizice

Se propune simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri în cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, în sensul eliminării condiției actuale referitoare la deducerea cheltuielilor cu utilitățile. Actuala prevedere legală a creat dificultăți pentru organele fiscale locale la calculul impozitului pentru această categorie de clădiri, cauzate de modul de delimitare a suprafețelor pentru care se deduc aceste cheltuieli, existența contractelor cu furnizorii de utilități pentru suprafețele destinate activităților economice, calculul diferit al impozitului pentru suprafețe cu aceeași destinație, în funcție de deducerea sau nededucerea cheltuielilor cu utilitățile.

CITEȘTE ȘI eMAG Seller Credit – finanțare cu dobândă zero pentru cei care vând prin eMAG Marketplace

Măsura se impune și ca urmare a schimbării modalității de calcul a impozitului la clădirile cu destinație mixtă (în sensul de simplificare), modificare efectuată prin inițiativă parlamentară (Legea nr. 296/2020) și care în aplicare ridică o serie de neclarități.

Formă actuală
Art. 459 -Calculul impozitului pe clădirile cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1) În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:
(…)
    b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, și cu condiția ca cheltuielile cu utilitățile să nu fie înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, prin aplicarea cotei stabilite conform art. 458 asupra valorii impozabile stabilite conform art. 457, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1).

Formă propusă
La articolul 459, alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menționate la art. 458 asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1).”

Alte modificări pregătite în proiect

Impozit pe profit

• Reguli pentru începerea perioadei impozabile în cazul persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective

Întrucât persoana juridică străină rezidentă în România potrivit locului conducerii efective are obligația să se înregistreze la organul fiscal central competent, potrivit declarației de înregistrare fiscală în România în termen de 30 zile de la data la care a fost notificat că este persoană rezidentă în România, se propune evidențierea începerii perioadei impozabile cu această dată.

Regimul fiscal al dividendelor primite de persoane juridice române din statele membre ale Uniunii Europene. Pentru conformarea cu dispozițiile Directivei 2011/96/UE, se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, respectiv completarea prevederilor alin. (1) lit. a) pct. 2 și lit. b) pct. 3, precum și a celor de la alin. (5) lit. b), cu dispoziții referitoare la „un alt impozit care substituie impozitul pe profit”, în ceea ce privește condiția privind impozitul plătit în România de către societatea română care primește dividende din alte state membre ale UE, condiție care trebuie îndeplinită pentru asigurarea neimpozitării acestor venituri.

CITEȘTE ȘI RDF Arad a realizat investiții de 5.7 milioane euro în soluții de depozitare, tehnologie și utilaje și vizează să achiziționeze companii cu domenii de activitate conexe

• Eșalonarea impozitului pe profit reglementată de art. 403 din Codul fiscal

Se propune reformularea prevederilor actuale ale art. 403 din Codul fiscal pentru asigurarea dreptului de eșalonare a obligației fiscale și o transpunere conformă cu viziunea dreptului UE în ceea ce privește regimul aplicabil eșalonării la plată pentru impozitul pe profit datorat în cazul transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent, pentru care România pierde dreptul de impozitare.

Astfel, pentru situația în care, la acordarea eșalonării la plată, există un risc real și demonstrabil de nerecuperare a creanței bugetare, în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării de către organul fiscal a acordului de principiu, se reglementează:

- obligația contribuabilului de a constitui o garanție, cu respectarea prevederilor art. 193 din Codul de procedură fiscală;
- definirea sintagmei „risc real și demonstrabilde nerecuperare a creanței bugetare”, reprezentat de existența în evidența fiscală a contribuabilului, la data depunerii declarației conținând impozitul pe profit reglementat laart. 403 din Codul fiscal, a unor obligații bugetare restante cu o vechime mai mare de 90 de zile și/sau cu o valoare totală mai mare de 20.000 lei, inclusiv impozitul respectiv.
Se reglementează, totodată, perceperea de dobânzi, pe perioada derulării eșalonării la plată o impozitului reglementat de art. 403 din Codul fiscal, în corelație cu cuantumul prevăzut la art. 197 din Codul de procedură fiscală.

De asemenea, conform prevederilor incidente din Directiva 2016/1164/UE  se introduc dispoziții referitoare la anumite situații specifice în care se poate afla un contribuabil beneficiar al dreptului de eșalonare a obligației aferente ”impozitării la ieșire”, iar eșalonarea acordată trebuie întreruptă imediat și datoria fiscală recuperată, dacă:

contribuabilul intră în faliment sau face obiectul unei proceduri de lichidare, potrivit prevederilor legale în vigoare;
contribuabilul nu achită obligația de plată a ratei de eșalonare în cuantumul și la termenele de plată din graficul de eșalonare. Se reglementează, având în vedere prevederile Directivei 2016/1164/UE și situația în care eșalonarea la plată nu se pierde, respectiv pentru cazul în care rata de eșalonare se achită într-un termen de cel mult 90 de zile de la termenul de plată al acesteia, conform graficului de eșalonare.

• Regimul fiscal al dividendelor plătite între persoane juridice române

Se propune modificarea prevederilor referitoare la impozitarea dividendelor distribuite și neplătite până la sfârsitul anului respectiv, în sensul cuprinderii în sfera de reglementare a impozitului pe dividende a tuturor situațiilor de distribuire, prin referință la dividendele distribuite, potrivit legii, care nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora.

• Reguli specifice pentru efectuarea plății anticipate aferente trimestrului I din anul fiscal, pentru contribuabilii care aplică art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020

CITEȘTE ȘI Transformarea digitală, răspunsul industriei asigurărilor la provocările pandemiei. Emiterea și plata online a polițelor au crescut exponențial

Pentru contribuabilii care declarară și plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, se propune efectuarea plății anticipate, pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat, la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3). Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.

• Reguli specifice cu privire la determinarea impozitului pe profit pentru contribuabilii care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020

Se propune introducerea unor prevederi referitoare la determinarea impozitului pe profit asupra căruia se aplică procentul de reducere prevăzut deOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, în sensul că sumele care se scad din impozit se completează și cu “Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare”.

• Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

În cazul contribuabililor care într-un an fiscal au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, se propune ca obligația de a determina venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 și de a completa Registrul de evidență fiscală, să fie instituită pentru anul fiscal următor.

Astfel, modul de determinare a venitului net (normă de venit sau sistem real) se stabilește pentru anul următor, în funcție de numărul de camere închiriate în scop turistic în cursul anului fiscal de realizare a venitului.

• Dividende distribuite persoanelor fizice, distribuite dar care nu au fost plătite până la sfârșitul anului 

Se propune modificarea dispozițiilor cu privire la regimul fiscal stabilit în cazul dividendelor distribuite persoanelor fizice, astfel încât prevederile referitoare la dividendele distribuite dar care nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, să fie aplicate tuturor dividendelor distribuite și neplătite, respectiv termenul de plată este până la data de 25 ianuarie, inclusiv, a anului următor celui în care s-a aprobat distribuirea acestora.

CITEȘTE ȘI Furnizorii propun scutirea de TVA și acciză a energiei și gazelor, pentru frânarea scumpirilor

Astfel, modificarea reglementărilor vizează situațiile în care dividendele/câștigurile obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, au fost distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig să se plătească până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii.

• Alte produse vegetale cuprinse în grupele pentru care venitul se stabilește pe baza normelor de venit

Se propune completarea prevederilor art.105 alin.(2) din Codul fiscal și cu alte produse vegetale cuprinse în grupele pentru care venitul se stabilește pe baza normelor de venit, astfel încât să existe o corelare între prevederile Codului fiscal cu reglementările specifice din domeniu referitoare la Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Măsura a avut în vedere solicitările formulate de către persoane fizice care obțin venituri dintr-o activitate agricolă și ale unor asociații din domeniul agricol, precum și discuțiile purtate cu reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul întâlnirilor de lucru, care au vizat includerea în veniturile din activități agricole stabilite pe baza normelor de venit a unor soiuri de plante necesare pentru furajarea animalelor deținute de contribuabili (cu titlu de exemplu: lucernă, triticale).

• Determinarea impozitului datorat în cazul veniturilor din jocuri de noroc

Clarificarea modalității de determinare a impozitului datorat în cazul veniturilor din jocuri de noroc obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei. Impozitul se determină prin aplicarea baremului de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 667,5 lei, reprezentând impozitul determinat prin aplicarea cotei de 1% asupra plafonului de 66.750 lei.

• Persoane fizice care obțin venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români

Se propune reglementarea posibilității angajatorului rezident fiscal român sau angajatorului care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale de a opta pentru calculul, reținerea și plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii în cazul persoanelor fizice care obțin venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români.

Propunerea are în vedere situații în care persoana fizică obține venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români și are un angajator rezident sau nerezident care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte. În aceste cazuri, angajatorul rezident sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale poate opta pentru calculul, reținerea și plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii.

CITEȘTE ȘI Năsui îi răspunde ministrului Finanțelor: Când e vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Dar când e vorba să dăm 50 de miliarde lei baronilor locali și firmelor de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit?

Măsura propusă asigură o corelare cu prevederile ce vizează impozitul pe venit și, tototdată, o raportare mai facilă și rapidă din partea angajatorului (în cazul acordării unui avantaj către angajat de către un terț nerezident fiscal român) care ar putea declara prin opțiune respectivele sume.

• Corelări/clarificări de natură tehnică și dispoziții tranzitorii

- la art.62 lit. m) din Codul fiscal se propune înlocuirea sintagmei “aurului financiar” cu sintagma „aurului de investiții”, în vederea corelării cu art.94 din Codul fiscal;
- la art.84 alin (10) și (11) se propune modificarea textului în vederea clarificării posibilității de opțiune pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor în sistem real și corelarea trimiterii de la alin. (10) cu prevederile reglementate la alin (3);
- la art.96 alin.(3) din Codul fiscal se propune completarea textului în sensul:

• includerii administratorilor de fonduri de investiții alternative în categoria entităților cu obligații prevăzute la acest articol;
• clarificării privind obligațiile fiscale ale intermediarilor, societăților de administrare a investițiilor, societăților de investiții autoadministrare precum și a administratorilor de fonduri de investiții alternative de a depune anual, declarația informativă privind totalul câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, atât pentru veniturile obținute din România cât și pentru cele obținute din străinătate;

- clarificări privind obligația contribuabililor de a depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k1) din Codul fiscal pentru care stabilirea venitului impozabil se determină ca diferență între venituri și cheltuieli, în baza documentelor justificative. Impozitul calculat și reținut reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat;
- la art.1231 din Codul fiscal se propune clarificarea modului de utilizare a sumelor primite din impozitul pe venit de către entitățile nonprofit/unitățile de cult care desfășoară activități nonprofit, respectiv ca aceste sume să fie folosite în acest scop;
- corelarea prevederilor art.216-220 din Codul fiscal cu prevederile art.1352 din Codul fiscal în ceea ce privește baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii în cazul contribuabililor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene pentru care autoritățile competente ale acestor state sau organismele desemnate ale acestor autorități stabilesc că, pentru veniturile realizate în afara României, legislația aplicabilă în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii este cea din România;
- alte corelări/clarificări tehnice.

• Impozit pe veniturile nerezidenților

Regimul fiscal al dividendelor distribuite și neplătite persoanelor nerezidente

CITEȘTE ȘI ANAF cheltuiește aproape 40 milioane lei pentru servicii auto destinate celor aproape 600 de mașini ale Direcției Antifraudă

Se clarifică regimul fiscal al dividendelor distribuite trimestrial dar carenu sunt plătite până la sfârșitul anului în care sunt distribuite. Astfel, pentru dividendele distribuite trimestrial cât și pentru cele distribuite după aprobarea situațiilor financiare anuale, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz.

Regimul fiscal al dividendelor plătite persoanelor juridice străine din statele membre ale Uniunii Europene

Completarea transpuneriiDirectivei Consiliului 2011/96/UE privind sistemul comun de impozitare aplicabil societăților-mamă și filialelor din diferite State Membre prin inserarea scutirii de impozit a dividendelor plătite de către persoana juridică rezidentă către acționarul său nerezident, în cazul în care atât persoana nerezidentă cât și persoana juridică rezidentă sunt supuse impozitului pe profit, sau unui substitut al acestuia.

Regimul fiscal al dividendelor plătite persoanelor juridice străine statele SEE: Liechtenstein, Islanda și Norvegia

Pentru evitarea procedurii de infringement în relația cu statele Spațiului Economic European, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, se va asigura același tratament fiscal dividendelor plătite de o persoană juridică rezidentă în România unei persoane juridice rezidente în Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei cu cel aplicabil dividendelor plătite între persoane juridice rezidente române potrivit art.43 din Codul fiscal. Statele membre ale Spațiului Economic European, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei trebuie să beneficieze de articolul 56 CE și articolul 40 din Acordul privind SEE, referitor la libera circulație a capitalului.

• Reguli privind certificatele de rezidență depuse on-line

Completarea cadrului legal cu prevederea potrivit căreia certificatele de rezidență fiscală depuse prin Spațiul Privat Virtual să poată fi acceptate în copie conformă cu originalul întrucât prin Spațiul Privat Virtual nu pot fi transmise originalele certificatelor de rezidență sau copiile legalizate ale acestora.

Clarificări privind modalitatea de elaborare a notificărilor pentru îndeplinirea condițiilor de rezidență de către persoanele fizice la sosire, respectiv la plecare în/din România și a notificării privind îndeplinirea condițiilor de rezidență de către persoana juridică străină.

• Reguli privind declarația informativă pentru veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Cum a dat direcția de contestații a ANAF câștig de cauză unui transportator rutier la care inspectorii au recalificat diurnele ca venituri din salarii

Clarificare tehnică în ceea ce privește faptul că declarația informativă se depune și de către plătitorul de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor, atunci când impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venit.

• Taxa pe valoarea adăugată

Clarificarea noțiunilor „vânzări intracomunitare de bunuri la distanță” și, respectiv, „vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe”, în contextul aplicării în practică a noilor reguli privind TVA în domeniul comerțului electronic;

Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2021/1159 a Consiliului din 13 iulie 2021 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește scutirile temporare aplicate importurilor și anumitor livrări de bunuri sau prestări de servicii, ca răspuns la pandemia de COVID-19, prin introducerea unor scutiri de TVA pentru importurile de bunuri efectuate de către Comisia Europeană, organismele și agențiile UE instituite în temeiul dreptului Uniunii Europene și pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către acestea, atunci când Comisia Europeană sau oricare astfel de agenție sau organism achiziționează aceste bunuri sau servicii în vederea îndeplinirii unui mandat conferit prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19. Aceste scutiri se aplică de la 1 ianuarie 2021;

În vederea îndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitate de stat membru UE și a evitării emiterii de către Comisia Europeană a unui aviz motivat în conformitate cu prevederile art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în contextul în care, la data de 15 iulie 2021, Comisia Europeană a comunicat autorităților române scrisoarea de punere în întârziere în Cauza 2020/4142, având ca obiect excluderea anumitor persoane impozabile de la aplicarea regimului special al ghișeului unic pentru TVA (regimul UE), se propune:

• modificarea și completarea art. 315 alin. (4) din Codul fiscal, prin adăugarea referirii la codul de înregistrare în scopuri de TVAatribuit conform art. 317 din Codul fiscal, dându-se astfel posibilitatea persoanelor impozabile care au sediul activității economice în România de a aplica regimul UE fără a renunța la aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici;

• modificarea și completarea corespunzătoare a art. 316 și, respectiv, a art. 317 din Codul fiscal, prin introducerea unor prevederi potrivit cărora:

persoanele impozabile care au sediul activității economice în afara României, dar care sunt stabilite în România printr-un sediu fix, care nu sunt înregistrate și nici nu au obligația înregistrării în scopuri de TVA, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal dacă optează pentru aplicarea regimului UE;

persoanele impozabile care au sediul activității economice în România, dacă nu sunt înregistrate și nu au obligația înregistrării conform art. 316 din Codul fiscal, pot solicita să se înregistreze conform art. 317 din Codul fiscal în cazul în care optează pentru aplicarea regimului UE;

corelarea altor prevederi legale cu modificările sus menționate.

• Impozite și taxe locale pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului roman și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat

Se propune scutirea de la plata impozitului pe clădiri/teren pentru clădirile folosite ca domiciliu și terenurile aferente acestor clădiri, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor din cadrul Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale care au participat efectiv la acțiuni militare, misiuni și operații prevăzute la art. 2 lit. c)-f) și j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului roman și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, urmare abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006.

Se propune corelarea cu prevederile Decretului Lege 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării scutirii de la plata impozitului pe clădiri/teren pentru clădirile folosite ca domiciliu și terenurile aferente acestor clădiri, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății către copiii acestor categorii de beneficiari.

De asemenea, pentru aceleași categorii de persoane menționate mai sus se propune acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport, pentru un singur mijloc de transport la alegerea acestora.

Se propune creșterea autonomiei locale, în sensul acordării competenței autorităților publice locale de a hotărî acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului.

• Înstrăinarea-dobândirea mijloacelor de transport între persoane care au domiciliul fiscal în România sau între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, să poată fi încheiată și în formă electronică și semnat cu semnătură electronică calificată

Se propune opțiunea ca actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport  încheiat între persoane care au domiciliul fiscal în România sau încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, să poată fi încheiat și în formă electronică și semnat cu semnătură electronică calificată. De asemenea, se propune ca acesta să fie comunicat electronic în vederea radierii/înregistrării/înmatriculării mijlocului de transport  de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândește sau de către persoana împuternicită, după caz, autorităților implicate.

• Clarificarea modului de calcul al impozitului pe spectacole

Se propune clarificarea modului de calcul al impozitului pe spectacole, în sensul precizării că, acesta se calculează prin aplicarea unei cote la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv TVA.