Rațiunea de căpătâi a inspectorilor fiscali a ajuns să fie realizarea targetului, ca o echipă de vânzări, în loc să constate respectarea legii. Este o pervertire a rolului lor esențial, a declarat, în cadrul conferinței TaxEU, Dragoș Doroș, director în cadrul KPMG, care a deținut, anterior, funcții în Ministerul Finanțelor.
Potrivit lui Dragoș Doroș, problemele care apar în relația cu inspectorii fiscali sunt cauzate de faptul că aceștia au stabilite target-uri. De exemplu, în buletinul statistic fiscal, publicat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sunt prezentați indicatorii de performanță. Astfel, sunt cuantificate pentru fiecare inspector numărul de verificări efectuate, valoarea obligaților suplimentare stabilite, numărul și valoarea amenzilor, numărul de sesizări penale, valoarea confiscărilor, a prejudiciilor sau a măsurilor asiguratorii.
“De aici pleacă tot. Inspectorii vor să constate sume. Pentru că vor să constate sume cu orice preț, fac abuzuri, nu citesc legea”, a declarat Dragoș Doroș care a explicat că, din acest motiv, în opinia sa, legea nu ar trebui să lase la judecata inspectorilor cum să aplice penalitatea de nedeclarare, introdusă din 2016, pentru taxele și impozitele pe care le constată în plus inspectorii în cadrul controalelor.
CITEȘTE ȘI Sancțiuni mai dure pentru contribuabili, dar mai blânde pentru Fisc, din 2016, în noul Cod de procedură fiscală “De câte ori nu ați auzit - știu că ai dreptate, du-te în instanță, vei câștiga, eu nu pot să dau altă soluție pentru că am indicatori de performanță de îndeplinit? De nenumărate ori”, a spus directorul KPMG.
El a explicat că Antifrauda urmărește situații pe care le poate constata repede, iar procesele verbale prin care estimează prejudicii și fac sesizare penală nu se pot contesta. „Deschidem o rană care s-a infectat deja. Peste 200 de inspectori se ocupă doar de stabilirea de prejudicii și nu avem ce să facem până nu ajungem în instanță. În interacțiunea cotidiană vorbim cu inspectori cu care nu putem să avem un dialog pe lege”, a precizat Doroș.
În opinia sa, este o modă printre inspectori să facă sesizări penale. “Aș vrea să mă bucur că ANAF e mai agresiv, m-aș bucura dacă ar fi agresiv doar cu evaziunea, dar inflamarea ANAF are multe aspecte abuzive, nu avem o relație echitabilă. Discuția finală cu inspectorii ar trebui să aibă loc, așa cum prevede legislația, dar mereu primim un telefon înainte, ne anunță că au încheiat inspecția, că trebuie să avem discuția finală, dar spun - noi nu schimbăm nimic. Ce rost mai are discuția, acesta e un abuz în serviciu”, a mai comentat Doroș.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul, obligat să aducă dovezi când acuză firmele de fraudă. Prevederea încurcă planul de încasări Conform noului Cod de procedură fiscală, din 2016 a fost introdusă penalitatea de nedeclarare de 29,2% pe an. Până în acest an, erau impuse dobânda de întârziere de 10,95% pe an și penalitatea de întârziere de 7,3% pe an. Din 2016, dobânda de întârziere a scăzut la 7,3% pe an, iar penalitatea de întârziere la 3,65% pe an. Legea face distincție între taxele plătite cu întârziere, pentru care accesoriile vor fi de 10,95%, și cele declarate eronat sau nedeclarate și stabilite ca urmare a unei inspecții fiscale, însă decizia stabilirii bunei credințe este lăsată la latitudinea inspectorilor fiscali.
Dragoș Doroș a fost și secretar de stat în Ministerul de Finanțe, timp de două luni, în 2012, în guvernul Răzvan Ungureanu. Anterior, între 2008 și 2010, a fost directorul direcției Legislație fiscală din minister.
