Statul american se judecă cu omul de afaceri român Alexandru Bittner, cetățean al SUA, apropiat al fostului premier Adrian Năstase, supranumit "Baronul Deltei" și implicat în numeroase business-uri, în special imobiliare și turistice, precum și într-o serie de deal-uri controversate, cum ar fi notoriul dosar Microsoft, pentru a obține punerea în executare a unei decizii de impunere a Fiscului federal (IRS) din 2017, care l-a amendat atunci pe Bittner cu 2,7 milioane dolari.
Bittner a fost amendat pentru că nu ar fi raportat Fiscului american sumele de peste 10.000 dolari deținute în conturi deschise la bănci străine (în principal din România, dar și din Elveția sau Liechtenstein) în perioada 2007-2011 inclusiv, perioadă în care a locuit în România. Afaceristul s-a apărat inclusiv cu argumentul că nu a știut că legea americană îl obliga să facă astfel de raportări, dar a susținut și că IRS a interpretat greșit legea și i-a calculat o amendă de câteva zeci de ori mai mare decât cea care ar rezulta din aplicarea corectă a normelor în vigoare. Bittner nu este acuzat că ar fi datorat taxe statului american și nu le-ar fi plătit.
Procesul, intentat de autoritățile de la Washington în iunie 2019 și aflat în continuare pe rol, se judecă într-un tribunal din Texas.
Anul acesta, Guvernul de la București a fost nevoit să scoată bani din Fondul de rezervă bugetară prin OUG, printre altele pentru a plăti despăgubiri de peste 13 milioane lei firmei Piscicola Tour SRL din Jurilovca, Tulcea, deținută de Bittner alături de un partener de afaceri, pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale asumate în raport cu firma de către Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, mai precis pentru "neexecutarea culpabilă", urmată de reziliere, a unui număr de trei contracte de concesiune pentru exploatare piscicolă încheiate cu Piscicola Tour în 2003.
"Pârâtul Alexandru Bittner are dublă cetățenie, română și americană. Înainte de a emigra în Statele Unite, Bittner a obținut licență în inginerie de la Universitatea Politehnică din București. În decembrie 1982, Bittner s-a mutat în Statele Unite, unde a lucrat ca spălător de vase și instalator și a obținut atestat de instalator profesionist în California. Bittner a primit cetățenia americană în 1987 sau 1988", se arată în documentele din dosarul procesului din SUA, unde se mai precizeză că, în cadrul procedurilor de emigrare din 1982, Bittner a beneficiat de asistență din partea Hebrew National Aid Society.
Potrivit sursei citate, după ce a trăit timp de 8 ani în America, Bittner a revenit în România în 1990 și a locuit acolo până în 2011, fără să renunțe la cetățenia americană.
"În perioada în care a trăit în România, Bittner a generat venituri considerabile printr-o multitudine de afaceri și investiții și a deschis mai multe conturi la bănci străine. Afacerile sale, care includ, printre altele, preluarea de acțiuni la firme hoteliere, achiziții de apartamente, înființarea de firme de tip holding și negocierea de deal-uri cu Guvernul României pentru preluarea de active ale statului, indică faptul că a fost și este un om de afaceri sofisticat. Bittner a demonstrat că este cel puțin într-o oarecare măsură la curent cu obligațiile sale legale fiscale ca cetățean american, întrucât a depus declarații de venituri pe anii 1991, 1997, 1998, 1999 și 2000. Între 1990 și 2011, Bittner a generat venituri totale de peste 70 milioane dolari prin afacerile și investițiile sale din străinătate", se menționează în documente.
Astfel, Bittner ar fi deținut în fiecare dintre anii perioadei 2007-2011 conturi (peste 50 în fiecare dintre ani) al căror sold agregat ar fi depășit suma de 10.000 de dolari, plafonul de la care, potrivit legislației americane, intervine obligația de raportare. Este vorba atât de conturi deținute în nume personal, cât și ale firmelor asupra cărora exercita o formă sau alta de control.
Pentru această contravenție de neraportare "nepremeditată", Fiscul SUA i-a calculat lui Bittner o amendă în valoare de 2,72 milioane dolari, plus dobânzi, și i-a trimis-o spre achitare în 2017. Pentru că nu a plătit-o, Trezoreria și Procuratura federală de la Washington l-au dat în judecată în iunie 2019. Sursa oferă detalii despre două dintre conturile personale ale lui Bittner din perioada 2007-2011 și despre soldul maxim înregistrat de acestea:
Sursă: United States District Court Eastern District of Texas, Sherman Division
"În pledoariile și întâmpinările sale, principalul argument al lui Bittner pentru a demonstra că omisiunea de raportare a avut un motiv bine întemeiat (caz în care legea prevede iertarea de amendă – n.r.) s-a redus în esență la a spune <Nu am știut că trebuia să raportez conturile din străinătate>. Luat ca atare, argumentul nu stă în picioare. Ca regulă generală, necunoașterea legii nu reprezintă o scuză", a statuat judecătorul de caz.
Bittner a prezentat în apărarea sa și al optulea amendament al Constituției SUA, care interzice "amenzile excesive", argument respins de asemenea de instanță.
Curtea mai trebuie să se pronunțe pe mai multe contestații administrative și procedurale depuse de avocații lui Bittner la decizia de impunere a Fiscului din 2017 cu privire la amendă, inclusiv asupra afirmației acestora că amenda a fost calculată greșit de către IRS.
În această privință, judecătorul trebuie să decidă în primul rând cum trebuie interpretată corect legislația americană, respectiv dacă aceasta prevede aplicarea câte unei amenzi de 10.000 de dolari pentru fiecare cont neraportat în mod nepremeditat în fiecare an (așa cum a procedat Fiscul SUA – vezi tabelul de mai jos) sau doar câte una pentru fiecare neraportare anuală, caz în care Bittner ar datora, pentru întreaga perioadă 2007-2011, doar 50.000 dolari.
"Impunerea de 2,7 milioane dolari este rezultatul unui calcul eronat și este în contradicție cu legislația în vigoare. Amenda maximă pentru neraportare nepremeditată este de 10.000 dolari pe abatere, ceea ce, în acest caz, înseamnă un total de 50.000 dolari pentru anii avuți în vedere", a susținut Alexandru Bittner la proces.
Potrivit documentelor din dosar, judecătorul pare să încline către interpretarea avocaților lui Bittner, însă o decizie finală nu a fost încă luată.
Sursă: United States District Court Eastern District of Texas, Sherman Division
