2024 aduce taxele mărite de către Guvern - Impozitul pe cifra de afaceri, restricții tot mai dure la microîntreprinderi, creșteri de TVA și de accize, povară mai mare pentru PFA, obligativitatea eFactură

Anul 2024 începe cu un număr mare de creșteri de taxe și de limitări impuse unor regimuri fiscale avantajoase. De la experimentul introducerii impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile mari, la restricții tot mai aspre pentru deținerea de microîntreprinderi, la creșteri de TVA și accize, precum și introducerea de accize noi (vizând zahărul), creșterea poverii fiscale pentru PFA-uri sau generalizarea utilizării eFactură, măsurile introduse au ca scop creșterea veniturilor la bugetul statului, sumele suplimentare fiind luate, evident, de la firme și populație.

Prin modificările ample aduse taxelor și impozitelor, anul 2024 marchează, însă, și o încălcare a promisiunii guvernanților, care după creșterile de taxe decise în 2022 au promis că în 2023 și 2024 nu vor veni cu noi decizii de majorare a poverii fiscale. Au încălcat promisiunea în 2023, iar acum promit același lucru pentru 2024.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

Se modifică una dintre condițiile pentru încadrarea unei persoane juridice române ca microîntreprindere, în sensul că persoana juridică română respectivă trebuie să aibă asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și să fie singura microîntreprindere stabilită de către asociați/acționari. Condiția anterioară prevedea ca persoana juridică română să aibă asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei microîntreprinderi.

Totodată, se introduce o nouă condiție pentru încadrarea ca microîntreprindere: persoana juridică respectivă să fi depus la termen situațiile financiare anuale.

Se introduce o nouă prevedere care precizează că limita de 500.000 euro se calculează cumulând veniturile persoanei juridice cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, așa cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Anul fiscal 2023 este ultimul an în care sumele reprezentând sponsorizări/burse și sumele reprezentând costurile cu achiziția de aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul închide anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,72%

(schimbări aduse prin Legea 296/2023 - KPMG)

Din 1 ianuarie 2024, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor devin:

• 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 de euro și care nu desfășoară activitățile pentru care se datorează cota de 3%
• 3%, pentru microîntreprinderile care:
  • realizează venituri peste 60.000 de euro;
    sau
  • desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Comentariu KPMG

Dacă în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere fie realizează venituri mai mari de 60.000 euro, fie începe să desfășoare activitățile enumerate mai sus, cota de 3% se va datora începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații.

CITEȘTE ȘI Modificări fiscale majore pentru cei care își dau apartamentele în chirie

Impozitul pe venitul persoanelor fizice a căror sursă nu a fost identificată

(schimbări aduse prin Legea 296/2023 - KPMG)

Orice venituri constatate de organele fiscale a căror sursa nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate (cota aplicabilă actualmente este de 16%). Această prevedere s-ar aplica începând cu veniturile aferente lunii iulie 2024.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

(schimbări aduse prin Legea 296/2023 - KPMG)

Acest nou tip de impozit este un venit al bugetului de stat și se va datora de către:

• persoanele fizice care au în proprietate (inclusiv proprietate comună) clădiri rezidențiale situate în România a căror valoare impozabilă depășește 2.500.000 lei (aproximativ 500.000 euro). Astfel, se va aplica o cotă de 0,3% pe diferența dintre valoarea impozabilă a clădirii rezidențiale și plafonul de 2.500.000 lei. Se declară și se plătește până la data de 30 aprilie inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul.Se va datora, așadar, în 30 aprilie 2024 pentru anul 2024.
• persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme care trebuie înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei (aproximativ 75.000 euro). Obligația se stabilește prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei. Se declară și se plătește până la data de 31 decembrie inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul. Se va datora, prin urmare, la 31 decembrie 2024 pentru anul 2024.

Comentariu KPMG

În cazul autoturismelor, impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predareaprimirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior. Așadar, dacă persoana fizică sau juridică a dobândit autoturismul în 2018, de exemplu, nu datorează nimic. Dacă, însă, l-a dobândit în martie 2019, datorează acest impozit pentru 3 luni din anul 2024 și nu va mai datora pe viitor. Ca ultim exemplu, dacă respectivul autoturism se va fi achiziționat în martie 2024, impozitul se va plăti pentru 9 luni în 2024 și apoi pe ani întregi din 2025, respectiv fracțiuni de ani, pînă se încheie cei 5 ani de aplicare.

CITEȘTE ȘI FOTO Boloș anunță, cu emoții și flori, că șeful interimar DGAMC, instalat mai puțin de o lună în locul lui Mișa, a făcut planul într-o lună cu venituri normale la ANAF și Vamă. Va cere după Bobotează schimbarea unor șefi de la ANAF și Vamă

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA)

(schimbări aduse prin Legea 296/2023 - KPMG)

Din anul 2024, crește cota de TVA de la 9% la 19% pentru:

• livrarea de bere fără alcool;
• alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), cu excepția cozonacului și a biscuiților.

Crește cota de TVA de la 5% la 9% pentru:

• livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale;
• livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale (suprafața utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA). Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, iar definiția „locuinței care în momentul livrării poate fi locuită ca atare” se modifică în sensul că aceasta trebuie să aibă: acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau familie; acces la energie electrică și apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate și a reziduurilor menajere; locuința este formată cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un spațiu pentru pregătirea hranei și un grup sanitar; finisaje exterioare și finisaje interioare; instalații sanitare și obiecte sanitare; instalații electrice.
• livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii scăzute, inclusiv a kiturilor de instalare, precum și a tuturor componentelor necesare achiziționate separate destinate locuințelor/clădirilor administrației publice centrale sau locale cu excepția societăților comerciale;
• livrarea și instalarea de componente pentru repararea și/sau extinderea sistemelor ca parte componentă a livrărilor de construcții, sau ca extraopțiuni la livrarea unei construcții;
• accesul la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite de taxă;
• accesul la evenimente sportive.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Vama a depășit programul lunar de încasări, pentru prima dată în acest an. Veniturile s-au stabilizat în pofida amânării de la plata în vamă a aproape jumătate din TVA

Crește cota de TVA de la 5% la 19% pentru:

• dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311 și 9313, altele decât cele scutite;
• transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste în scop turistic sau de agrement;
• transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu - telecabină, telegondolă, telescaun, teleschi - în scop turistic sau de agrement;
• transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau de agrement;
• transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.

Se elimină scutirea de TVA cu drept de deducere aplicabilă pentru următoarele operațiuni efectuate către unități spitalicești de stat:

• serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești din rețeaua publică de stat;
• livrarea de echipamente medicale, aparate, dispozitive, și altele asemenea;
• adaptarea, repararea, închirierea și leasingul unor astfel de bunuri.

Se menține scutirea de TVA doar când aceste operațiuni sunt efectuate către entități nonprofit înregistrate în Registrul public organizat de ANAF și sunt destinate unităților spitalicești deținute și exploatate de entitatea nonprofit sau celor din rețeaua publică de stat. 

Se stabilesc măsuri tranzitorii pentru livrările de locuințe pentru care au fost încheiate contracte până la data de 31 decembrie 2023 și care vor fi livrate în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2024, în vederea aplicării cotei reduse de TVA de 5% sau 9%.

CITEȘTE ȘI Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență a crescut

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

Se va aplica cota redusă de TVA de 9% pentru laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică.

Se introduce limitarea la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, dacă acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice. Limitarea se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România primește decizie de derogare de la dispozițiile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată pentru această măsură.

Se va elimina facilitatea de amânare la plata TVA în vamă pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care dețin un certificat de operator economic autorizat (AEO). Se introduce posibilitatea amânării TVA la import în cazul depunerii unei declarații vamale prin utilizarea vămuirii centralizate.

Pentru obținerea certificatului de amânare la plata TVA în vamă, solicitanții vor pune la dispoziția autorității vamale o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu înregistrează obligații bugetare restante.

Accize

(schimbări aduse prin Legea 296/2023 - KPMG)

Prin această lege, s-au introdus noi contravenții în domeniul produselor accizabile și au fost mărite cuantumurile amenzilor contravenționale pentru nerespectarea legislației din domeniu. În plus, se introduc accize nearmonizate pentru:

• băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl
• băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl

Prin zahăr adăugat se înțelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată și galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe,
zaharuri din piureuri de fructe si dulceață. 

• produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 11 00, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
• lichide cu sau fără nicotină, destinate inhalării fără ardere, cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 90, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;
• produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00, 2404 19 10, inclusiv cele conținute în rezerve livrate împreună cu țigări electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale similare de la codul NC 8543 40 00;

​Nivelul accizelor pentru alcool, băuturi alcoolice și tutun prelucrat crește de la 1 ianuarie 2024, dar în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2024 inclusiv, pentru alcool și băuturi alcoolice, nivelul accizelor nu se actualizează cu creșterea prețurilor de consum.

CITEȘTE ȘI Guvernul va ține cont de colectarea veniturilor la ANAF când va aproba limitele lunare de cheltuieli pentru instituții

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

Livrarea de alcool și băuturi alcoolice (cu excepția produselor pentru care se aplică nivelul zero al accizei) se efectuează numai în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată, la fel ca în cazul produselor energetice. Totodată se introduc măsuri noi în ceea ce privește introducerea comenzii ferme și sunt prevăzute anumite informații clare de solicitare dintre furnizor și cumpărător la scoaterea produselor din antrepozitele fiscale/din locația în care au fost recepționate de destinatarul înregistrat în cazul livrării acestor produse.

Se introduc condiții specifice de facturare în cazul în care plata accizelor se efectuează de cumpărător în numele furnizorului.

Atestatul de destinatar certificat/expeditor certificat va avea valabilitate de la data emiterii.

Se introduc noi marcatori în cazul motorinei, al păcurii și produselor asimilate acesteia din urmă.

De la 1 ianuarie 2024 vor crește accizele la carburanți (benzină și motorină).

Pentru operatorii economici care produc și comercializează în România produse supuse accizelor nearmonizate obligația evidențierii distincte a accizelor în factură apare doar în situația în care există obligația emiterii facturii.

A fost aduse mici modificări definiției zahărului adăugat.

Au fost introduse reguli specifice în privința faptului generator și exigibilității accizelor pentru stocurile de băuturi nealcoolice supuse accizelor nearmonizate și constituite în 2023, dar comercializate de la 1 ianuarie 2024.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul majorează agresiv accizele și generează scumpirea carburanților cu 10%, în 2 etape

Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

• Se elimină, începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, exceptarea de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea.
• Pentru contravaloarea abonamentelor suportate de angajatori pentru angajații proprii pentru utilizarea facilităților sportive, exceptată de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale, deductibilitatea este limitată la echivalentul în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Limita de 100 euro anual este aplicabilă și pentru deducerea din venitul brut, în vederea determinării venitului impozabil, a contravalorii abonamentelor suportate de angajați pentru servicii furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa.
• Sumele suportate de angajatori pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, nu vor fi incluse în baza de calcul a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale în limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, cu condiția încadrării în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator.
• Se reglementează luna în care se consideră venit în scopul determinării impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale o serie de beneficii salariale, precum contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, contribuțiile la fonduri de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate, serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, abonamentele pentru utilizarea facilităților sportive, sumele suportate/acordate de către angajatori pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, sumele reprezentând diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
• Se includ în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
• Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, precum și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
• Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
• În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, plătite de persoane juridice sau de alte entități care au obligația de a conduce evidența contabilă, plătitorii veniturilor au obligația de a calcula, reține, declara și plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net determinat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia. Impozitul astfel calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
• Prin excepție de la aplicarea cotelor progresive pentru veniturile din pensii, în cazul sumelor primite de participanții la fondurile de pensii administrate privat și de participanții la fondurile de pensii facultative și/sau la fondurile de pensii ocupaționale, precum și de moștenitorii legali ai acestora, cota de impozit este de 10% și se aplică asupra sumelor care depășesc contribuțiile nete ale participanților pentru care se aplică plafonul de venit neimpozabil.
• Pierderile fiscale anuale înregistrate se reportează și se compensează de către contribuabili în limita a 70% din veniturile nete anuale, obținute din aceeași sursă de venit în următorii cinci ani fiscali consecutivi. Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile nete anuale sau, după caz, câștigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada rămasă din cei șapte ani, în limita a 70% din veniturile nete anuale sau, după caz, câștigurile nete anuale respective. Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se cumulează cu pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Cresc salariile în teritoriu la un număr semnificativ de instituții, funcționarii din prefecturi ajung la nivelul SGG. Guvernul va egaliza salariile mai mici din teritoriu cu cele mai ridicate din structurile centrale UPDATE Ciolacu confirmă Prof

CASS (contribuția la sănătate) pentru anumite venituri din salarii și veniturile din activitățile independente

(schimbări aduse prin Legea 296/2023 - KPMG)

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024, sunt subiect de CASS voucherele de vacanță și tichetele de masă și astfel, pe lânga impozitul de 10%, acestea vor fi și subiect al contribuției la sănătate de 10%. Tichetele culturale, de creșă și sociale acordate în baza legii își vor pastra tratamentul fiscal de până acum și anume se vor cuprinde doar in baza de calcul a impozitului pe venit (impozit -10%).

Dacă salariații beneficiază de vouchere de vacanță, nu vor mai beneficia de un plafon neimpozabil pentru decontarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator Pentru veniturile din activități independente se introduce un plafon majorat la 60 de salarii minime pentru constribuția la asigurările sociale de sănătate. Astfel, persoanele fizice autorizate (PFA) și în general cele care au activități independente vor datora CASS (cota de 10%) la noua bază începând cu veniturile aferente anului 2024.

Comentariu KPMG

Schimbările importante în impozitarea persoanelor care obțin venituri din activități independente par menite să le scadă atractivitatea. Astfel, chiar dacă sunt pe pierdere, persoanele fizice autorizate (PFA) ar putea fi obligate să plătească contribuția la sănătate. În plus, orice modificare a salariului minim pe economie, începând cu 2024, va duce la o creștere atât a plafonului, cât și a contribuției la sănătate și pensie datorată.

Deși, în principiu PFA-urile trebuie să plătească aceleași taxe ca și până acum – impozit venit, sănătate și pensie, cea mai radicală ajustare vine din modul de calcul a contribuției la sănătate (i.e CASS). Veniturile obținute din activitățile independente nu se vor mai cumula cu alte tipuri de venituri (de exemplu dividende, dobanzi, chirii etc.) pentru determinarea bazei anuale de calcul a acestei contribuții, ci vor fi considerate separat, cu raportare la noi plafoane stabilite.

Astfel, în cazul contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din activitati independente se elimină plafoanele de 6, 12, 24 salarii minime în vigoare și se introduc plafoanele de 6 și 60 de salarii minime.

Mai exact, CASS se va calcula la nivelul venitului realizat, însă baza de calcul a CASS nu poate fi mai mică decât plafonul de 6 salarii minime și nici mai mare decât plafonul de 60 de salarii minime în vigoare. Prin urmare, CASS pentru venituri obținute de PFA, în cazul determinării venitului în sistem real, se va calcula astfel:

• 10% raportat la 6 salarii minime în vigoare, pentru venituri până în 6 salarii minime;
• 10% raportat la veniturul net anual realizat, pentru venituri cuprinse între 6 și 60 de salarii salarii minime;
• 10% raportat la 60 de salarii minime în vigoare, pentru venituri care depășesc acest plafon.

CITEȘTE ȘI Ciolacu despre legea antievaziune și pragul majorat la 1 milion de euro: Dacă Parchetele spun că nu este bine, putem modifica

O altă modificare ce va avea impact, de data asta pozitiv, în determinarea taxelor totale datorate se referă la deductibilitatea CASS la calculul impozitului pe venitul din activitățile independente. Astfel, această contribuție devine deductibilă la calculul impozitului pe venit începând cu 1 ianuarie 2024. Chiar daca deducerea acestei contribuții sociale de sănătate la calculul impozitului pe venit datorat poate influența pozitiv nivelul impozitului, valoarea totală a taxelor va crește considerând noile plafoane și reguli de calcul a CASS.

Spre exemplu, într-un scenariu de calcul în care considerăm un onorariu lunar brut de 25.000 lei, fără a lua în calcul alte cheltuieli deductibile în afară de contribuțiilor sociale și ținând cont de creșterea salariului minim de la 3.000 lei la 3.300 lei, nivelul total al taxelor plătite de o persona fizică autorizată, în cazul determinării venitului în sistem real, va crește de la 53.400 lei în anul 2023 la 65.640 lei în anul 2024. Avem astfel o creștere de aproximativ 23%, care reprezintă cu certitudine un aspect negativ pentru cei care operează ca și PFA.

Pentru un PFA cu pierdere sau cu venituri foarte mici (sub 6 salarii minime), fără vreo perspectivă solidă de creștere a lor, Legea ”sustenabilității” nu vine cu vești bune - PFA-urile nu mai reprezintă o formă rentabilă de impozitare, dat fiind faptul că vor plăti 10% contribuție la sănătate la plafonul de șase salarii. În cazul lor, în funcție de cât de mici sunt veniturile impozabile, ar putea fi luată în calcul varianta creării unui SRL plătitor de impozit pe profit.

Nici PFA-urile cu venituri medii nu sunt într-o poziție avantajoasă, dat fiind faptul că plafonul la care aceștia vor plăti contribuția va fi de 60 de salarii minime, dacă depășesc acest plafon – aprox 19.800 de lei pe an.

În cazul PFA-urilor la normă de venit, acestea trebuie să verifice dacă se mai regăsesc între obiectele de activitate care pot fi impozitate la normă de venit și să respecte plafonul de 25.000 euro/an. După depășirea acestui plafon, intervine obligația de a trece PFA în sistem real.

Astfel, considerăm că aceste modificari legislative pot influența forma economică de organizare a activităților economice, făcând mai puțin atractivă varianta de a desfășura activitatea ca și PFA. În concluzie, schimbarea poate fi percepută ca un pas spre egalizarea sarcinii fiscale între diverse sectoare, cu riscul, însă, de a afecta creșterea într-un sector cheie al economiei.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Facilitatea introdusă în legea Ciolacu-Ciucă, prezentată ca "anti-evaziune" și trecută prin tot Parlamentul în mai puțin de 24 ore, poate scăpa cam toți evazioniștii găsiți de ANAF

eFactura

(PwC)

S-au adus modificări privind termenul de transmitere a facturilor electronice pentru care există obligația transmiterii prin sistemul național eFactura și sancțiunile aplicabile pentru persoanele impozabile stabilite în România, după cum urmează:

în perioada 15 decembrie 2023 - 30 iunie 2024, în situația în care atât furnizorul, cât și beneficiarul sunt înrolați în sistemul național eFactura, facturile emise trebuie transmise în termen de cinci zile calendaristice de la data emiterii/termenul-limită de emitere a acestora conform Codului fiscal. Începând cu 1 iulie 2024, pentru nerespectarea termenului de transmitere de cinci zile calendaristice, se aplică amenda contravențională la nivelul stabilit anterior prin Legea nr. 296/2023, în funcție de tipul contribuabilului;

în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2024, furnizorul care are obligația să emită facturi electronice și să le transmită prin sistemul național eFactura este sancționat atunci când nu respectă termenul de cinci zile lucrătoare de la data emiterii/termenul-limită pentru emiterea facturilor conform Codului fiscal, fiind aplicat nivelul amenzilor stabilit anterior prin Legea nr. 296/2023, în funcție de tipul contribuabilului.

Începând cu 1 iulie 2024, amenda pentru comunicarea prin alte metode a unei facturi pentru care este obligatorie transmiterea prin eFactura va fi de 15% din valoarea facturii (baza și TVA) - atât la furnizor, cât și la beneficiar. Amenda se aplică pentru persoane impozabile stabilite în România care au calitatea de furnizor, respectiv de beneficiar.

Totodată, se clarifică faptul că nu se vor transmite în sistemul național RO e-Factura următoarele: facturile simplificate, facturile emise pentru operațiunile către persoane nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România, și pentru prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare din România.

Prin excepție, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică eFactura nu se sancționează.

Case de marcat

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

Se amână până la data de 1 octombrie 2024 aplicarea sancțiunii prevăzute pentru nedotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale.

Plafoane pentru plățile în numerar

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

Se vor putea efectua plăți din avansuri spre decontare în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană.

Primirile ori restituirile de împrumuturi sau alte finanțări efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică se vor efectua, indiferent de natura și destinația acestora, exclusiv prin instrumente de plată fără numerar, sub sancțiunea aplicării unei amenzi contravenționale în valoare de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei.

Sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei, respectiv plafonul de 500.000 lei în cazul magazinelor de tip cash and carry, al supermagazinelor și hipermagazinelor. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestora în termen de două zile lucrătoare.

Sucursalele și alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie și/sau cont deschis la o instituție de credit aplică prevederile Legii nr. 70/2015, pentru fiecare casierie în parte.

CITEȘTE ȘI OMV: 100 milioane euro - valoarea trimestrială a contribuției de de solidaritate. Suma de achitat în România, de 3 ori mai mare decât cea din Austria

eTransport

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

În Sistemul eTransport se introduce obligația monitorizării transporturilor rutiere internaționale de bunuri pe teritoriul național. Astfel, identificarea transporturilor și generarea codurilor unice UIT în Sistemul RO e-Transport se efectuează atât pentru transporturile rutiere pe teritoriul național ale bunurilor cu risc fiscal ridicat, cât și pentru transporturile rutiere internaționale de bunuri.

Obligația declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transportul internațional de bunuri în vederea obținerii codurilor UIT revine următorilor utilizatori:

a) destinatarului înscris în declarația vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declarația vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;

b) beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri;

c) furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;

d) depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.

Operatorul de transport rutier este obligat să echipeze vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații, iar conducătorul mijlocului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.

Astfel, sunt introduse următoarele în cadrul componentelor Sistemului eTransport:

• module informatice puse gratuit la dispoziție organizatorului transportului de către Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a furniza informații cu privire la poziționarea mijlocului de transport prin utilizarea dispozitivelor de tip terminal de telecomunicații;
• dispozitive care transmit date de geolocalizare a mijlocului de transport și utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit, pe care este instalat software-ul furnizat de Centrul Național pentru Informații Financiare, utilizate pentru monitorizarea traseului de transport al bunurilor.

Sancțiunile contravenționale pentru nerespectarea noilor măsuri introduse prin OUG nr. 115/2023 se vor aplica de la 1 iulie 2024.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Încă 3 companii energetice de stat, scutite de ″Legea austerității″

Impozitul pe profit, impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar pe cifra de afaceri pentru bănci

(schimbări aduse prin Legea 296/2023 - KPMG)

Începând cu anul fiscal/anul fiscal modificat 2024, pentru societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit (deci nu și pentru alte persoane juridice cum ar fi fundațiile, asociațiile, școlile/universitățile private/ asociațiile de locatari etc), se introduce Impozitul minim pe cifra de afaceri, dacă cifra de afaceri depășește 50 milioane euro în anul precedent celui de calcul (de exemplu, în 2023 pentru stabilire impozit în 2024). Astfel de societăți, care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligate la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. De la acest regim fiscal sunt exceptați operatorii economici care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Impozitul minim se calculează în trimestrul/anul curent prin aplicarea unei cote de impozit de 1% din cifra de afaceri (veniturile totale), ajustată în minus cu:

1) Categorii de venituri, cum sunt

• Veniturile neimpozabile și la calculul impozitului pe profit, cum sunt cele tipice activitatii de holding – din vanzari de actiuni, lichidare, dividende,
• Venituri nerealizate încă, ci doar contabile/scriptice, cum sunt veniturile aferente costurilor stocurilor de produse, veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
• Veniturile compensatorii cum ar fi cele din subvenții și veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii 
• Veniturile reprezentând accizele care s-au reflectat concomitent în conturile de cheltuieli.

2) Investițiile - valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024

3) Amortizarea - contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziționate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse la punctul 2.

În stabilirea cifrei de afaceri, activele luate în calcul (investiții și amortizare) sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, iar selecția categoriilor de active eligibile se realizează pe baza unor criterii legate de natura activității desfășurate. Termenul de emitere a acestui Ordin este de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Dacă ajustările în minus ale veniturilor totale determină calculul unei cifre de afaceri negative, impozitul minim datorat pe cifra de afaceri este zero.

Toate societățile vizate vor plăti suma cea mai mare dintre impozitul pe profit și impozitul minim pe cifra de afaceri. 

Pentru a stabili care este impozitul mai mare, impozitul minim pe cifra de afaceri se compară cu impozitul pe profit trimestrial/anual înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel:

• din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, precum și reducerea conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative.
• din acest impozit nu se scad, însă, sumele reprezentând creditul fiscal extern, impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, după caz. 

Dacă se datorează impozit minim pe cifra de afaceri, din acesta se scad sponsorizări la nivelul valorii minime dintre valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri și valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit.

Impozitul minim pe cifra de afaceri se calculează și datorează la aceleași termene de plată ca și impozitul pe profit (trimestrial/anual).

În cazul contribuabililor care au optat/optează pentru sistemul anual cu plăți anticipate – impozitul minim pe cifra de afaceri trimestrială se compară cu plata anticipată aferentă trimestrelor I, II, III (pe cumulat), iar definitivarea se face la termenul de depunere a declarației anuale (D101).

În cazul contribuabilior care plătesc impozit pe profit în sistem anual, fără efectuarea de plăți anticipate, impozitul minim se determină o singură dată, la termenul anual de declarare și plată. Legea include și prevederi speciale pentru grupul fiscal, stabilind că impozitul minim însumat al membrilor se compară cu impozitul pe profit datorat la nivelul grupului.

Pentru instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, se introduce, suplimentar impozitului pe profit, un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 2% (în 2024 și 2025), respectiv de 1% (din 2026) asupra cifrei de afaceri, care include:

• venituri din dobânzi;
• venituri din dividende;
• venituri din taxe și comisioane;
• câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
• câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net; 
• câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
• câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
• câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; 
• diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net;
• câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net;
• alte venituri din exploatare.

Astfel, instituțiile de credit vor datora simultan cele două impozite, deci vor datora cumulul sumei dintre impozitul pe profit și impozitul pe cifra de afaceri cu cota de 1%, nu doar una dintre aceste obligații. În plus, în cazul acestora, nu contează dacă cifra de afaceri este mai mica sau mai mare de 50 de milioane de euro. Impozitul pe cifra de afaceri se va datora pe 25 ale lunii următoare unui trimestru, iar pentru ultimul trimestru până în data de 25 martie inclusiv a anului următor. Cheltuiala cu impozitul pe cifra de afaceri nu este deductibilă la calculul profitului lor impozabil.

În cazul grupului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.

Modelul și conținutul declarației impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 296/2023.

CITEȘTE ȘI Acord istoric între Cei 27 asupra relaxării regulilor bugetare europene

Impozitul specific sectorului de petrol și gaze naturale

Persoanele juridice cu activități în sectoarele petrol și gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, vor plăti un impozit specific pe cifra de afaceri adițional impozitului pe profit, în cotă de 0,5% din cifra de afaceri. Baza de calcul este stabilită identic cu baza de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri detaliată mai sus.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, declară și plătește trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata (pentru trimestrele I – III), iar pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă la stabilirea rezultatului fiscal al acestor operatori economici.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, declară și plătește trimestrial, astfel:

• pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata;
• pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Comentariu KPMG

De la aplicarea impozitului specific pe cifra de afaceri sunt exceptați operatorii economici care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Mai mult, contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale dar și activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru determinarea impozitului specific, nu cuprind în cadrul indicatorilor venituri totale, venituri scutite, investiții și amortizare din formula de calcul a acestui impozit elementele aferente activităților de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale. În concluzie, activitățile de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale reglementate/licențiate nu intră sub incidența noilor impozite, fie impozitul minim pe cifra de afaceri, fie impozitul specific sectorului de petrol și gaze naturale.

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

Se modifică modalitatea de verificare a plafonului de 50 milioane de euro al cifrei de afaceri în cazul grupului fiscal. Mai exact, cifra de afaceri se va calcula de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a tuturor membrilor grupului fiscal.

CITEȘTE ȘI Companiile de stat pierd viteză

Impozit pe profit

(schimbări aduse prin OUG 115/2023 - PwC)

Cheltuieli cu deductibilitate limitată

Sunt incluse în sfera cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul rezultatului fiscal:

• cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor;
• sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unitățile de educație timpurie aflate în administrarea contribuabililor, în limita sumei de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil;
• 50% din valoarea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu social achiziționat de contribuabil în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice. În cazul în care sediul social este utilizat în scop personal de către acționari/asociați, cheltuielile respective sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
• contribuabilii care efectuează cheltuieli privind bursele private însumează aceste cheltuieli în limita a 1.500 lei/fiecare bursă acordată, cu alte cheltuieli sociale, suma rezultată putând fi dedusă în limita de 5% din cheltuielile cu salariile personalului. Nu se va mai putea lua credit fiscal pentru cheltuielile cu bursele private.

Sponsorizări - redirecționare impozit profit

Redirecționarea impozitului pe profit pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat și/sau  către UNICEF și către alte organizații internaționale se va putea face în limitele și condițiile prevăzute de Codul fiscal, până la termenele de depunere a declarației anuale de impozit pe profit, și nu în termen de șase luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit (așa cum este prevăzut în prezent).

Provizioane/ajustări pentru depreciere

Pentru creanțele înregistrate începând cu 1 ianuarie 2024, se limitează la 30% deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul taie la jumătate subvenția pentru fotovoltaice

Pierderi fiscale

Începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit se recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii cinci ani consecutivi.

Pierderile fiscale anuale aferente anilor precedenți anului 2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei șapte ani consecutivi ulteriori anului înregistrării acelor pierderi.

Sediu permanent

Se clarifică faptul că la stabilirea valorii de piață a transferului efectuat între o persoana juridică străină și sediul său permanent se au în vedere prevederile din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Deductibilitatea dobânzilor și a altor costuri echivalente

Deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni cu persoane afiliate, care nu finanțează achiziția/producția unor imobilizări în curs de execuție/activelor ce se vor stabili prin ordin al ministrului finanțelor, va fi limitată la plafonul de 500.000 euro. Acest plafon nu se aplică instituțiilor de credit, sucursalelor din România ale instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare, sucursalelor din România ale instituțiilor financiare nebancare și întreprinderilor de investiții.

Se menține plafonul de 1.000.000 euro în care pot fi deduse, într-o perioada fiscală, costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât și cu persoanele neafiliate.