Exodul românilor spre alte țări a acutizat problema forței de muncă pe piața locală, a obligat antreprenorii să caute angajați în state exotice, precum Sri Lanka, Nepal și Vietnam, iar legislația pare că nu este suficient de bine închegată pentru a clarifica prompt situații în care un angajat pentru care s-a investit pleacă intempestiv. O parte din soluții sunt indicate de către Managerii HR din marile companii din România, altele sunt așteptate din partea statului, care poate și trebuie să intervină în anumite limite pe o piață a muncii altfel liberă. Există însă un dezinteres pronunțat și inexplicabil din partea Ministerului Muncii față de antreprenori și companii, unele chiar gigant, spre deosebire de Inspecția Muncii. Și șeful Cancelariei Prim-ministrului simte importanța problemelor existente.
Retenția salariaților este o consecință a politicii de resurse umane a unei companii, nu un proces în sine, și depinde foarte mult de înțelegerea nevoilor fiecărui salariat, de calitatea managerilor și de încrederea și emoția transmise de aceștia subordonaților. Umanizarea relațiilor de muncă și comunicarea permanentă aduc retenție într-o firmă și, implicit, performanță pe termen lung, iar calitatea unei echipe este dată de calitățile umane ale șefului și nu neapărat de nivelul recompenselor, reprezintă două dintre concluziile conferinței "Piața muncii, între criză și reinventare", organizată joi de Profit.ro.
Posibilitatea de a lucra de acasă este cel mai căutat beneficiu de către angajați, în contextul în care aceștia se simt stresați de timpul alocat până la locul de muncă, spune Mihaela Feodorof, fost director HR la BRD și fondatoarea grupului de consultanță Yourway.