Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.
Politica fiscală, în special reducerile de taxe și creșterile salariale, efectele legii dării în plată, investițiile publice ineficiente și încetinirea reformelor structurale sunt cele mai mari îngrijorări, exprimate în raportul FMI, după ce Consiliul directorilor executivi au încheiat consultările cu România, în baza articolului IV.
Guvernul va renunța la ultima formă a proiectului privind salarizarea bugetarilor și va încerca să redacteze un document acceptat de către partenerii sociali, dar în limitele bugetare existente, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Operațiunea "dividende pentru salarii", anunțată de Guvern în urmă cu o săptămână, prin care lefurile bugetarilor urmează să fie majorate prin creșterea cotei din profiturile companiilor de stat distribuită sub formă de dividende acționarilor, este de natură să mulțumească concomitent două categorii ale căror interese sunt de regulă divergente: funcționarii din administrația publică și jucătorii la bursă.
Ana Costea le-a sugerat, marți, liderilor sindicali că va demisiona din postul de ministru al Muncii, după ce și-ar fi înregistrat deja demisia la propriul cabinet, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. "Din acest moment, mă consider eliberată de toate problemele", le-a spus ministrul liderilor sindicali după ce a anunțat că va retrage proiectul salarizării, dându-le astfel de înțeles că ia în calcul varianta demisiei.
Ana Costea le-a sugerat, marți, liderilor sindicali că va demisiona din postul de ministru al Muncii, după ce și-ar fi înregistrat deja demisia la propriul cabinet, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale. "Din acest moment, mă consider eliberată de toate problemele", le-a spus ministrul liderilor sindicali după ce a anunțat că va retrage proiectul salarizării, dându-le astfel de înțeles că ia în calcul varianta demisiei.
Membrii Guvernului implicați în stabilirea noii grile de salarizare a bugetarilor se reunesc marți, pentru a analiza concluzia discuțiilor cu sindicatele și a stabili cum anume trebuie procedat cu proiectul actual, la acest moment nefiind luată în calcul adoptarea documentului în ședința de miercuri, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.
Ministrul Muncii le-a promis, marți, liderilor sindicali că va retrage proiectul de ordonanță al noilor salarii pentru bugetari. În aceeași zi, șeful Cancelariei premierului explica însă că noul sistem de salariare în sectorul bugetar, pregătit de Guvern sub forma unei ordonanțe de urgență, va fi aplicat doar celor care intră în sistem sau au un salariu sub cuantumul din grila propusă de Executiv și nu le va reduce remunerația celor care sunt plătiți în prezent cu un salariu mai mare decât cel din grilă, aceștia urmând să rămână cu același salariu.
Noul sistem de salariare în sectorul bugetar, pregătit de Guvern sub forma unei ordonanțe de urgență, va fi aplicat doar celor care intră în sistem sau au un salariu sub cuantumul din grila propusă de Executiv și nu le va reduce remunerația celor care sunt plătiți în prezent cu un salariu mai mare decât cel din grilă, aceștia urmând să rămână cu același salariu, a declarat șeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoș Tudorache.
Președintele României va avea cel mai mare salariu brut din sistemul bugetar, de 15.000 lei, președintele Senatului și cel al Camerei Deputaților vor fi plătiți cu 13.706 lei, ca și prim-ministrul. Senatorii și deputații vor fi plătiți cu 10.150 lei, ca și secretarii de stat, în timp ce miniștrii vor fi plătiți mai mult, cu 12.124 lei, ca și consilierii prezidențiali.
Cel mai mic salariu de bază pentru bugetari va fi de 1.250 lei, pentru funcții cu studii medii și generale, iar cel mai mare salariu va fi de 15.000 lei pentru funcția cu cea mai mare responsabilitate în stat, raportul între partea variabilă și salariul de bază fiind de 30% pe total ordonator principal de credite, cu eliminarea condiției prevăzută prin Legea-cadru nr. 284/2010 ca partea variabilă să nu depășească 30% din salariul de bază pentru o persoană.