O știre referitoare la "iminența unei uriașe pene de curent" ce ar putea să apară în Austria și în alte țări europene a fost intens mediatizată săptămâna trecută. Totul a pornit de la niște afișe distribuite în Austria, în care populația era îndemnată să-și facă provizii pentru cel puțin 14 zile. Românii panicați s-au numărat printre cei mai buni distribuitori ai acestei informații. Ce a stat însă la originea avertismentului, atribuit chiar armatei?
Structurile militare ale Austriei realizează în mod regulat analize privind securitatea națională și contextul internațional care ar putea genera probleme Austriei, în funcție de tipul de eveniment și de amenințare. Raportul din 2021, realizat de Direcția pentru Politici de Securitate, se numește „Siguranță. Și mâine?”, având ca autor Institutul de Menținere a Păcii și Managementul Conflictelor. Este fără îndoială că vorbim despre specialiști, analiști politici, militari și de securitate care au la îndemână instrumentele cele mai valoroase pentru a realiza predicții științific argumentate. Publicația face însă precizarea că nu reprezintă poziția oficială a Ministerului Federal al Apărării din Austria, ci doar punctul de vedere personal al experților, relatează Sibiu100.ro.
O descriere a evoluției acestei știri, prezentată drept un fake news și exemplu al faptului că românii ar trebui să își aleagă mai atent sursele de informare, a fost postată și de Veridica.ro.
Analiza realizată de experții austrieci, mai exact de specialistul în „blackout”-uri Herbert Saurugg, este cea care stă la baza întregului șir de articole publicate. Saurugg este cel care face apel la populație să-și pună întrebări referitoare la situația în care curentul electric s-ar opri, în urma unui accident major de distribuție. „Două săptămâni fără shopping”, este expresia pe care o folosește expertul austriac. El susține în analiza sa că a sesizat acest risc al unei pene majore și în 2020, ca defecțiune sistemică a Europei, la nivel de infrasctructură de livrare a energiei electrice. Aceasta ar fi urmată, indiscutabil, de crize majore de alimentare cu resurse de bază, acesta fiind și subiectul alertelor în rândul populației. Saurugg spune că este un eveniment ce poate fi considerat ca „o amenințare imediată” fără a putea preciza o dată anume, pentru că este vorba despre slăbiciunile unui sistem care nu a mai fost actualizat. „Criza Corona a condus la amânarea prea multor proiecte pentru evitarea unei căderi majore”. El face apel la o pregătire socială generală, la prevenție.
De unde a plecat isteria unui Blackout
În urma publicării raportului realizat de Direcția pentru Politici de Securitate a Ministerului Federal al Apărării din Austria, ministrul Apărării din această țară, Laudia Tanner, a făcut o serie de declarații prin care a încercat să explice rezultatul analizelor și motivul pentru care populația și politicienii ar trebui să ia în seamă o astfel de amenințare.
CITEȘTE ȘI Securizarea muncii de la distanțăCetățenii austrieci au fost îndemnați să-și facă provizii de combustibili, de lumânări, baterii, rezerve de mâncare și apă de băut. Au fost învățați să-și facă planuri de conectare cu prietenii și cu familia, prin stabilirea de puncte de întâlnire și modalități de comunicare. Planuri de colaborare cu vecinii și alte metode de supraviețuire au fost transmise de armata austriacă, în cadrul unei campanii publice, fiind amplasate afișe și distribuite pliante. „Ce să faci când totul se oprește” este mesajul sub care sunt date instrucțiuni de supraviețuire pentru minimum 10 – 14 zile, în care electricitatea, apa, internetul, TV-ul, utilitățile, magazinele nu vor funcționa.
„Problema nu este dacă va fi un mare blackout, ci când”, a spus Klaudia Tanner, punând și mai mult pe jar populația. Avertizările făcute de Austria nu se referă, din păcate, doar la teritoriul acestei țări, ci la întreaga regiune europeană. Ele nu au o țintă clară, pentru că nu au în vedere o cauză precisă, ci iau în calcul riscurile generate de starea de dezechilibru în care se află în acest moment infrastructura de alimentare cu energie din Europa, supusă unor presiuni foarte mari, ca urmare a transformărilor prin care regiunea trece.
Cât de mare este riscul unui Blackout
Potrivit analizei de ansamblu, ilustrată de un grafic sugestiv, dimensiunea acestei amenințări este la fel de mare precum cea a Covid-19 (raportul fiind realizat la începutul acestui an) sau a unei emenințări teroriste. Orizontul de timp prevăzut de grafic este de 1 – 3 ani, cu termene care pornesc de la amenințările „actuale”, precum Covid-19 sau conflictul SUA – China, trece prin zona „foarte probabile”, cu amenințări cibernetice sau atacuri teroriste, și ajunge la zona centrală a graficului, cu riscuri „probabile”, unde se regăsește pe primul loc „Blackout”-ul energetic. Mai sunt și categoriile „posibile” și „cunoscute” ale riscurilor mai puțin probabile în perioada următoare, aici intrând o slăbire a NATO, un blocaj al UE sau o altă pandemie, denumită „Pandemia X”.