Senatul a adoptat joi seara, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind carantina și izolarea. Legea urmează să ajungă pe masa președintelui Iohannis pentru promulgare.
Raportul de admitere cu amendamente al Comisiei juridice a fost adoptat de plenul Senatului cu 115 voturi „pentru”, opt „împotrivă” și trei abțineri.
Printre cei care au votat „împotrivă” s-au numărat Titus Corlățean, Adrian Țuțuianu, Eugen Teodorovici și Călin Popescu Tăriceanu.
Printre modificările aduse de către senatori se numără posibilitatea ca pacienții să conteste juridic carantinarea sau izolarea, sunt eliminate prevederile privind carantinarea bunurilor, iar asimptomaticii pot sta în carantină la domiciliu după ce au fost ținuți sub monitorizare 48 de ore în spital.
Noile reguli și definiții
carantina persoanelor – măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen, de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau la locația declarată de către persoana carantinată, stabilită prin decizie individuală motivată a direcției de sănătate publică, care va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege;
izolarea – măsura care constă în separarea fizică a persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne și simptome sugestive, la domiciliu, la locația declarată de persoana izolată, într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată unității sanitare, în vederea monitorizării stării de sănătate și aplicării unui tratament, după caz, măsură instituită în scopul vindecării și reducerii gradului de contagiozitate pe baza consimțământului persoanelor sau, în lipsa acestuia, prin decizia individuală motivată a direcției de sănătate publică, care va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei izolate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege.
Carantina persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau după caz, într-un spațiu special desemnat de autorități, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen, care:
sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele competente în domeniu;
a) au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată cu o boala infectocontagioasă.
În situația în care persoanele menționate la alin. (1) refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locația declarată de acestea, precum și atunci când persoanele în cauză încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau după caz, organele de control, recomandă, iar reprezentantul direcției de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Medicul sau după caz, organele de control, vor informa de îndată direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București care confirmă sau infirmă, după caz, măsura carantinării persoanei în spațiul special desemnat de autorități printr-o decizie cu caracter individual.
Decizia va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege. Decizia se emite în cel mult 8 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control, după caz, și se comunică de îndată persoanei în cauză. În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcției de sănătate publică prin care se infirmă măsura carantinei recomandate în spațiul special desemnat de autorități sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină sau, după caz, spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică.
Măsura prevăzută de alin. (1) și alin. (2) se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate.
Măsura încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubație sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării din prezenta lege.
(1) Izolarea persoanelor se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, în condițiile alin. 6, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locație alternativă atașată unității sanitare, stabilite conform alin. (2), în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice și a evaluarilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.
(2) Cel mai târziu la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice și paraclinice și dacă se menține riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă atașată unității sanitare ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locația declarată de aceasta.
(3) Izolarea la domiciliu sau la locația declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu sau la locația declarată nu poate fi dispusă în situațiile în care informațiile științifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere și rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locație alternativă atașată acesteia
În situația în care persoanele refuză măsura izolării instituite conform alin. (3), medicul informează de îndată, după consemnarea refuzului persoanei, direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, care, în termen de cel mult două ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară sau într-o locație alternativă atașată acesteia. Decizia are caracter individual și se comunica de îndată persoanei în cauză. Decizia va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare a persoanei izolate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege.
În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea hotărârii primei instanțe de anulare a actului administrativ contestat, persoana în cauză nu poate părăsi locația unde se află izolată, fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică.
În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) refuză măsura izolării prelungită și recomandată conform alin. (4) sau dacă persoanele încalcă măsura izolării instituită la domiciliu sau la locația declarată pe durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau, dupa caz, organele de control informează de îndată direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, care poate confirma sau infirma măsura izolării într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia, printr-o decizie cu caracter individual.
Decizia se va emite în cel mult două ore de la informarea făcută de medic sau, dupa caz, de organele de control, și se comunică de îndată persoanei în cauză. Decizia va conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare a persoanei izolate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege. În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcției de sănătate publică prin care se infirmă măsura prelungirii izolării în unitatea sanitară sau la o locație alternativă sau după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi locația unde se află izolat, fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică.
Când măsura carantinei sau a izolării a fost luată față de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, datorită vârstei, bolii sau altei cauze, din orice alt motiv, rămâne fără supraveghere și îngrijire, părintele, ocrotitorul legal, personalul medical sau reprezentantul direcției de sănătate publică anunță serviciul public de asistență socială în vederea monitorizării acestora și dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective.
Institutul Național de Sănătate Publică, pe toată perioada situației de risc epidemiologic și biologic, pentru prevenirea introducerii si limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul național, are obligația de a comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate și numărul total de teste pentru cazurile noi și cazurile retestate, raportate separat, la nivel național și județean, inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate.
Autoritățile publice centrale sau locale au obligația de a asigura pentru persoanele aflate în carantină sau în izolare la domiciliu sau în locația declarată de acestea, necesarul de hrană ori, după caz, și tratament în funcție de vârsta și starea de sănătate a persoanei, precum și livrarea acestora dacă persoanele se află în imposibilitatea de a-și asigura procurarea hranei ori, după caz, a tratamentului.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ individual emis potrivit art. 8 alin. (3), poate introduce acțiune la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are reședința ori la judecătoria în a cărei circumscripție este situat spațiul sau unitatea sanitară în care este izolată, solicitând anularea actului. Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru. Judecarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face în cel mult 24 de ore de la sesizarea
instanței, dispozițiile art. 200 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind aplicabile.
Părțile vor fi citate potrivit dispozițiilor privind citarea în procesele urgente astfel încât să se asigure respectarea termenului de judecată prevăzut la alin. (2), asistența juridică a persoanei fiind obligatorie.
Instanța nu poate amâna pronunțarea, iar redactarea hotărârii se face de îndată.
Senatul este forul decizional în acest caz. După adoptare, procedura prevede ca proiectul să stea la Paralment două zile, termen pentru contestarea la CCR. După cele 2 zile, legea va fi trimisă la promulgare, la președintele Klaus Iohannis. După promulgare, legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Senatul a mai votat și prelungirea sesiunii extraordinare în perioada 16-31 iulie. Au fost 122 de voturi „pentru”, trei voturi „împotrivă” și o abținere.
Anterior votului în plen, președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a declarat că, joi seară, a fost finalizat raportul Comisiei juridice asupra legii cunoscută drept legea carantinei. ”Față de forma proiectului trimisă în Parlament, proiectul a suferit schimbări în proporție de 90%. Guvernul a trimis un proiect extrem de șubred. Am reparat în Comisia juridică acele nedreptăți, oferind în același timp autorităților pârghiile pentru a fi eficienți împotriva epidemiei”, a susținut el.
El a explicat că au fost definite foarte clar noțiuni referitoare la ce înseamnă simptomatologia unei boli.
„De asemenea, riscurile legate de carantină, statul nu poate impune oricând și oricum carantina unei persoane. O persoană nu poate fi izolată în spital, doar pentru simple suspiciuni. Tratamentul se administrează întotdeauna cu acordul pacientului. În cazul unei infectării a părinților unor minori, statul nu poate lua copilul în îngrijire fără acordul părinților”, a afirmat Cazanciuc.
Potrivit acestuia, nicio persoană în cazul căreia s-a stabilit că prezintă un risc de transmitere comunitară sau unui agent patogen „nu poate umbla nestingherită pe stradă”.
Referitor la adoptarea proiectului de lege, premierul Ludovic Orban a spus că nu a înțeles „jocul” din Parlament privind inițiativa care prevede carantinarea persoanelor diagnosticate cu COVID-19.
„Este evident că era o urgență în adoptarea legii. Noi suntem în imposibilitatea de a putea apăra sănătatea oamenilor, de a-i feri pe cetățeni sănătoși de cei care sunt infectați sau care au intrat în contact cu cei infectați. De asemenea, am fost lipsiți de un alt instrument și anume acela de a putea deplasa cadre medicale în zonele în care e cel mai mare număr de infectări. (...) Avem nevoie de instrumentul detașării (cadrelor medicale care tratează pacienții diagnosticați cu COVID-19 – n.r.). În Legea 55 ne-au lipsit și de acest instrument . Am ajuns în situația absolut anormală și anume să deplasăm pacienți bolnavi cu elicopterul, să-i ducem în spitale din alte județe fiindcă nu am avut personal medical în județele cu număr mare de cazuri”, a afirmat șeful Executivului.
