Sărăcia sănătății într-o Românie sub coronavirus. Suntem ultimii din UE la bani în sănătate. Cheltuiala pentru un bulgar - cu 20% peste un român. Pentru un suedez sau danez - de 10 ori mai mare

Cheltuielile totale pentru sănătate sunt în România cele mai mici din Uniunea Europeană, de numai 493 de euro per capita, potrivit celor mai recente date disponibile la nivelul UE. La distanță foarte mare, în penultima țară din UE, Bulgaria, cheltuielile pentru bunuri și servicii de sănătate sunt cu circa 20% mai ridicate, de 591 euro pe cap de locuitor. În acest context, în care resursele alocate serviciilor de sănătate sunt de mulți ani extrem de reduse, perspectivele României de a face față unor situații grave, cum este pandemia de coronavirus, nu sunt dintre cele mai bune. Decalajul atât de mare al României este determinat de subfinanțarea gravă a sistemului public de sănătate,inclusiv prin scutirile și facilitățile date unor asigurați la sistemul de sănătate, dar și de subdezvoltarea sectorului privat.

În timp ce în Franța - unde cheltuielile, cumulat din sectorul public și cel privat, sunt în medie pentru fiecare locuitor de 3.883 euro pe an, Italia - 2.522 euro și Spania - 2.221 euro, sistemele de sănătate fac față cu greu actualei epidemii, nivelul scăzut al fondurilor din România se vede în lipsurile de tot felul de la nivelul sistemului de sănătate.

Exemplu - Medicii Spitalului Municipal de Urgență “ Elena Beldiman” din Bârlad au transmis public că au la dispoziție doar 7 ventilatoare, 13 monitoare funcții vitale și echipamente de protecție insuficiente și au cerut localnicilor să doneze pentru a putea cumpăra produsele necesare.

Față de Suedia, Danemarca sau Luxemburg, unde cheltuielile pentru sănătate trec de 5.000 de euro pe locuitor, cei 493 de euro din România nu pot asigura evident servicii nici măcar apropiate calitativ și nici măcar decente, dacă ne raportăm la Uniunea Europeană.

De ce este important: Dacă până acum, subfinanțarea cronică a sănătății se făcea în dauna celor care aveau ghinionul de a și ajunge să "beneficieze" de serviciile respective, iar cei cât de cât sănătoși puteau ignora situația, pandemia de coronavirus înseamnă că sistemul de sănătate devine acum o preocupare imediată pentru toată lumea.

Iar problema în cazul României nu este doar una a sărăciei. Din datele Eurostat reiese că sănătatea pur și simplu nu este tratată ca o prioritate. În timp ce, în unele țări, cheltuielile totale pentru sănătate, din sistemul public și cel privat, trec și de 10% din PIB, în cazul României se situează ușor peste 5% din PIB, tot cel mai redus nivel din UE.

CITEȘTE ȘI MedLife a pus în funcțiune un laborator de testare COVID 19 și a testat 93 de contacți ai gravidei care a născut în maternitatea sa. O asistentă infestată, restul testelor negative

Nu introduceți taxe de solidaritate, eliminați scutirile

Motivele pentru care România stă atât de rău sunt fondurile prea mici pentru sistemul public, afectat de scutirile acordate de politicieni unor categorii de asigurați și de politicile de erodare a bazei de venituri a statului per ansamblu, cheltuirea ineficientă a banilor existenți, precum și subdezvoltarea sectorului privat de sănătate, afirmă Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Statul nu are bani pentru sănătate din cauza modului în care strânge taxe și impozite, abordare care generează probleme în ce privește veniturile la buget, dar și din cauza acordării de facilități unor categorii, cum sunt, de exemplu, cei care se asigură la sănătate plătind contribuții la nivelul salariului minim pe economie indiferent de cât câștigă.

"Este o problemă că sarcina fiscală este așezată nu în funcție de cât câștigi, ci în funcție de cum câștigi sau cine ești. Sunt mult prea multe scutiri și tratamente preferențiale care pur și simplu au spulberat baza fiscală în România. Să nu uităm că doar 5% din companii în România mai plătesc impozit pe profit. Că sarcina fiscală pentru un angajat este 43-44%, dar la PFA sau drepturi de autor este mult redusă. Am dat de multe ori exemplul că eu plătesc de trei ori mai puțin la sănătate decât secretara mea. Este un exemplu pe care l-am tot repetat. Nu este normal", a spus Biriș.

De asemenea, multe firme, operatori de restaurante și hoteluri, primesc acum ajutoare substanțiale de la stat, deși în ultimii ani au plătit foarte puțin prin trecerea lor de la impozit pe profit la impozit specific.

"Și pentru că tot vorbim despre solidaritate și ajutorul pe care industriile afectate de criză trebuie să-l primească de la buget. Păi până acum la hoteluri și restaurante, mai ales cluburi, a fost dezmăț. De trei ani ei plătesc niște impozite derizorii, pentru că Tudose și Dragnea le-au eliminat impozitul pe profit. Le-au redus și TVA. Carnea dacă o iei de la supermarket, are TVA de 9%, dacă o iei de la restaurant, are 5%. Dar trebuie ajutați. Păi nu suntem toți cetățeni? Nu trebuie să contribuim cu toții proporțional cu cât câștigăm? Nu progresiv, proporțional. Nu introduceți taxe de solidaritate, eliminați scutirile. Toate astea, nu numai că au redus baza de impunere și au erodat capacitatea statului de a investi în anumite domenii, cum ar fi sănătatea, dar au distrus solidaritatea nației. În momentul în care tu, prin lege, creezi categorii de privilegiați, distrugi solidaritatea. Care este diferența dintre scutire și evaziune? Pe una ți-o dă legea, pe alta nu. Pentru același lucru, unii ajung la închisoare, iar alții nu. Trebuie să elimini scutirile și să combați evaziunea, după care avem bani și de sănătate", spune fostul secretar de stat.

CITEȘTE ȘI VIDEO Guvernul anunță că a simplificat procedura pentru șomaj tehnic

De asemenea, sistemul privat de sănătate din România trebuie să se dezvolte, pentru a oferi o alternativă la cel de stat pentru cei dispuși să acopere un cost suplimentar pentru servicii mai bune.

"Și poate ar trebui în sănătate să lăsăm și sistemul medical privat să se dezvolte. Să eliminăm barierele și să se dezvolte în condiții concurențiale și de calitate, standarde, reglementate. Să permitem plățile suplimentare în cazul în care vrem să ne ducem într-un spital mai modern și nu la stat și să ne putem asigura pentru plățile alea suplimentare. Adică asigurări private de sănătate, care la noi sunt cvasiinexistente", a explicat Biriș.

Cheltuielile totale pentru sănătate (bunuri și servicii), excluzând investiții de capital

*Datele sunt pentru anul 2017, cel mai recent din statistica Eurostat, cu excepția Poloniei, țară pentru care datele se referă la anul 2016