În timp ce Spania anunță măsuri de legalizare pentru peste 500.000 de muncitori străini și oferă stabilitate și perspective clare de integrare, România continuă să aplice o strategie rigidă și coercitivă.
„România repetă același model greșit: în loc să atragă și să păstreze resursele, ia măsuri prin care le pierde. Statul român consideră că totul se rezolvă cu amenzi și constrângeri, într-o economie care se schimbă rapid. Nouă ni se aplică sancțiuni pentru că muncitorii pleacă în Vest, în condițiile în care aducerea lor în România este extrem de birocratică, durează mult, iar dacă ajung în ilegalitate, de multe ori din necunoașterea procedurilor de imigrare, nu există nicio formă de amnistie pentru ei. Există doar repatrierea. Între timp, Spania oferă amnistie pentru 500.000 de oameni.
De ce ar mai rămâne aici? Spuneam încă din primăvara anului 2025 că România ar trebui să ofere amnistie străinilor care doresc să muncească, dar se află în ilegalitate. Autoritățile române nu au făcut nimic și neagă existența acestor situații. Spania nu a pierdut timpul”, declară Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Autoritățile aleg să pedepsească recrutorii pentru plecarea muncitorilor străini din România, în timp ce refuză să vadă realitatea europeană. Spania, Italia și Portugalia au adoptat politici de amnistie pentru zeci de mii de muncitori, oferindu-le garanția intrării în legalitate. În acest context, sancțiunile aplicate în România nu fac decât să alunge forța de muncă spre statele care o acceptă și o protejează.
În aceste condiții, muncitorii străini nu mai sunt descurajați de riscul ilegalității, pentru că știu că alte state le vor oferi acte. Atâta timp cât România răspunde doar cu amenințări și restricții, orice efort al agențiilor este lipsit de valoare, iar forța de muncă pleacă acolo unde este dorită și protejată. România pierde astfel o resursă pe care o are deja pe teritoriul său, dintr-un motiv simplu: refuză să o legalizeze.
,,Muncitori care au devenit ilegali din cauze strict birocratice nu au nicio cale de reintrare în legalitate aici, dar pot merge fără probleme în Spania pentru a-și face actele și a munci acolo. Este ca și cum ai avea o mașină bună în curte, dar fără plăcuțe. În loc să o înmatriculezi, o dai la fier vechi și aștepți să cumperi alta mai târziu.
Atâta timp cât România refuză o lege a amnistiei și nu își urmărește interesul economic, va continua să piardă oameni, bani și competitivitate, în timp ce alte state europene câștigă exact din ceea ce noi alungăm”, declară Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Mai mult, în forma actuală, noile reglementări în domeniul migrației în scop de muncă riscă să blocheze peste 70.000 de solicitări de avize de muncă deja depuse, cu programări stabilite până la 30 aprilie 2026. Impactul bugetar este semnificativ. Pentru fiecare lună de întârziere în aducerea acestor muncitori, statul român pierde aproximativ 130 de milioane de lei. Această sumă include circa 74,3 milioane de lei din contribuții CAS, echivalentul a aproximativ 27.000 de pensii medii, 29,7 milioane de lei din CASS, peste 19,3 milioane de lei din impozit pe salarii și aproximativ 7,4 milioane de lei din contribuția asiguratorie pentru muncă.
Dispozițiile tranzitorii din proiectul de act normativ pot genera întârzieri de minimum șase luni în procesul de recrutare, ceea ce ar duce la pierderi bugetare estimate la aproximativ 780 de milioane de lei. În timp ce alte țări europene caută soluții pentru a conserva și legaliza resursele umane deja existente pe teritoriul lor, chiar și în situații de ilegalitate, în Uniunea Europeană există o competiție directă pentru această resursă. Statul român a eșuat în a-și păstra muncitorii români în țară, nu are niciun proiect prin care să îi readucă și acum eșuează și în a atrage și menține muncitorii străini.
„Lumea se luptă pentru resurse, iar Spania tocmai și-a asigurat 500.000 dintre ele. Noi, în schimb, ne concentrăm pe amenzi și restricții și pierdem atât muncitorii, cât și sumele importante care ar trebui să intre lunar la bugetul de stat. România riscă să rămână doar cu pierderile”, concluzionează Romulus Badea, președintele PIFM.
România va controla mai strict muncitorii străini DOCUMENT
Aproape 7% din populația Bucureștiului a ajuns astăzi să fie reprezentată de străini.
Autoritățile din Capitală au gestionat, anul trecut, situația a peste 144.000 de persoane, dintre care peste 100.000 sunt din state precum Nepal, Turcia, Sri Lanka.
Celelalte 42.000 de persoane au venit, în special, din Italia, Suedia și Franța, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări, conform Radio București.
Principalul scop pentru stabilirea reședinței în Romania a fost angajarea în muncă – peste 60.000 de persoane.
Ionuț Cârdei, șeful Direcției pentru Imigrări a Municipiului București, spune: „Începând cu anul 2016 și până în prezent, creșterea a fost substanțială, astfel că, raportându-ne la numărul complet, numai pe raza municipiului București, creșterea este de cinci ori, iar dacă ne raportăm la ultimii cinci ani, creșterea este de aproape trei ori.
De asemenea, am ținut să punctez faptul că la populația municipiului București, aproximativ 7%, sunt cetățeni străini. Dacă acest trend va continua și numărul lor va crește în același ritm, în următorii cinci ani vom ajunge undeva cam un sfert din oamenii care locuiesc în București să fie străini. Anul trecut, creșterea este de aproape 30%.”
În 2025, polițiști au aplicat și peste 1.500 de sancțiuni pentru nerespectarea legislației în domeniu, în valoare de peste 2.700.000 de lei.
Guvernul a redactat deja noile reguli, mai drastice, pentru agențiile care recrutează muncitori non-UE.
Sunt pregătite astfel garanții financiare obligatorii de minimum 200.000 euro, filtre severe pentru acționari și administratori, monitorizarea muncitorilor cel puțin 2 ani și obligația agențiilor de a suporta costurile de repatriere.
Condițiile sunt pregătite în contextul în care, cum a anunțat anterior Profit.ro, Guvernul a observat că mulți dintre muncitorii străini nu rămân în România, ci pleacă la muncă în alte țări din UE, folosind Bucureștiul doar ca o poartă către alte state europene.
Prin actul normativ redactat acum sunt create registre naționale și o platformă digitală controlată de MAI.
Proiectul de ordonanță inițiat de Ministerul Muncii poate fi consultat AICI
Una dintre reguli va fi că agențiile trebuie să notifice autoritățile în maximum 3 zile dacă un muncitor lipsește nemotivat 5 zile, ceea ce încurajează o supraveghere strictă asupra mobilității acestora.
Garanții de minimum 200.000 de euro pentru muncitorii migranți
Textul proiectului introduce măsuri care pot schimba structural piața de recrutare: garanții financiare uriașe, obligații noi cu costuri foarte ridicate, filtre de securitate extinse, limitarea severă a actorilor eligibili și un sistem digitalizat, centralizat, controlat strict de stat.
Va fi impus și un depozit financiar obligatoriu, pe care orice agenție trebuie să îl constituie la Trezoreria Statului, înainte de a putea fi autorizată.
„Nivelul depozitului financiar (…) este de 200.000 euro pentru un număr de până la 1000 străini și se majorează cu 100.000 euro pentru fiecare 1000 de străini suplimentari”, se precizează în proiect.
Acești bani sunt imobilizați pe toată durata funcționării agenției și pot fi executați automat de stat în diverse situații (expulzări, repatrieri, amenzi), urmând ca firma să fie obligată să reconstituie garanția în 30 de zile.
Interdicția de a percepe comisioane de la muncitori
Proiectul introduce o regulă aparent menită să protejeze muncitorii străini: agențiile nu mai pot percepe niciun comision, taxă sau depozit de la lucrători.
Companiile de recrutare trebuie să nu fie „amenințări la adresa securității naționale”
Proiectul introduce un sistem de verificare amplu, în care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) verifică:
-
cazier fiscal,
-
cazier judiciar,
-
apartenența la structuri care au fost sancționate,
-
statutul de „persoană semnalată cu implicare în activități ce constituie amenințări la adresa securității naționale”.
„Reprezentanții legali (…) nu sunt semnalați cu implicare în activități care constituie amenințări la adresa securității naționale”, conform (Art. 5 alin. 1 lit. g din proiect)
Agențiile trebuie să supravegheze timp de doi ani a muncitorilor străini
Textul proiectului obligă agențiile să monitorizeze muncitorii timp de doi ani după intrarea în România, fiind responsabile pentru:
-
vizite trimestriale la locul de muncă;
-
sesizarea autorităților la orice suspiciune de exploatare;
-
raportarea rapidă a absențelor nemotivate ale muncitorilor;
-
identificarea de noi locuri de muncă dacă aceștia își pierd jobul.
„Agențiile au obligația de a verifica trimestrial, prin vizite, respectarea condițiilor de muncă.”, conform Art. 10 alin. 12 lit. f din proiect
Pentru firmele care lucrează cu sute sau mii de persoane, aceste obligații presupun un aparat logistic și administrativ uriaș, care ridică costurile la niveluri greu de susținut.
Un registru național al angajatorilor
O altă prevedere cu potențial semnificativ de control și concentrare de putere este crearea platformei:
WorkinRomania.Gov.ro, operată tehnic de Ministerul Afacerilor Interne
Platforma include:
-
Registrul Angajatorilor Străinilor (R.A.S.)
-
Registrul Agențiilor de Plasare a Străinilor (R.A.P.S.)
și interconectează toate bazele de date ale ministerelor relevante, inclusiv MAI, MAE, Justiție, ANAF.
În plus, agențiile sunt obligate să încarce acolo toate datele reprezentanților, asociaților și acționarilor — un grad de control fără precedent într-un sector privat obișnuit.
Suspendarea sau retragerea autorizației poate avea loc extrem de ușor
După intrarea în vigoare, o agenție poate fi suspendată dacă:
-
nu include toate elementele ofertei în contractul de muncă;
-
nu reîntregește garanția în 30 de zile;
-
20% dintre muncitori nu au calificare corespunzătoare;
-
nu raportează orice situație prevăzută în OUG.
„Într-un interval de 6 luni consecutive, dacă 20% dintre străinii mediați nu dețin nivelul de calificare necesar, autorizația se suspendă”, se mai precizează în inițiativă.
”Retragerea definitivă a autorizației se poate întâmpla și mai ușor — inclusiv dacă muncitorii ajung în situații de exploatare, chiar dacă agenția nu a avut nicio contribuție”, scrie la Art. 19 alin. 1 lit. e din proiect.
Astfel, agențiile devin responsabile nu doar de recrutare, ci, practic, de viața socială a muncitorului în România.
