În aceste condiții, polițiștii îi sfătuiesc pe oameni să nu introducă datele cardului și să nu facă nicio plată, întrucât nicio instituție a statului nu cere plata unei „amenzi” printr-o pagină de internet.
„ALERTĂ! Infractorii cibernetici se folosesc chiar și de campaniile de prevenire a fraudelor pentru a înșela oamenii”, se arată într-un mesaj al MAI postat pe pagina de Facebook a instituției.
Sursa citată precizează că, sub identitatea unor instituții ale statului, utilizatorilor le este afișat „un mesaj fals” potrivit căruia telefonul sau calculatorul a fost blocat și că trebuie să achite 2.480 de lei pentru deblocarea dispozitivului.
„Scopul real este furtul datelor cardului bancar”, avertizează polițiștii.
Aceștia îi sfătuiesc pe cetățeni să nu introducă datele cardului și să nu facă nicio plată, întrucât nicio instituție a statului nu cere plata unei „amenzi” printr-o pagină de internet.
„Dacă întâlnești un astfel de mesaj, închide imediat pagina și nu interacționa cu aceasta”, avertizează polițiștii.
Totodată, aceștia le recomandă oamenilor să distribuie informația, pentru că „o simplă avertizare poate împiedica alte persoane să devină victime ale acestei fraude”.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
