Planul Național de Relansare și Reziliență, discutat recent de Guvern, include și ținte pentru dezvoltarea unui management eficient al deșeurilor eficient, bugetul propus pentru acest domeniu Comisiei Europene, de 1,3 miliarde euro, reprezentând o șansă unică pentru România de a revitaliza un întreg sector învechit, poluator și generator de amenzi consistente din partea UE. Dar aceasta cu condiția ca instrumentele și soluțiile propuse să fie și real eficiente, pentru a fi acceptate.
De foarte mulți ani, gestionarea deșeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România, având în vedere rata scăzută de reciclare a deșeurilor municipale (14%) și ratele ridicate de depozitare a deșeurilor (70%). În plus, ratele de reciclare stagnează încă din 2013, în timp ce rata de incinerare a crescut nesemnificativ, la doar 4%.
Cantitatea de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor în România continuă să se situeze cu mult sub media UE, de aproximativ 487 kg/locuitor, cu riscul semnificativ de a nu fie atinse obiectivele privind reutilizarea/reciclarea deșeurilor municipale.
O pondere foarte mare din deșeurile municipale ale României ajung în continuare la depozitare, în condițiile în care România trebuie să reducă cu cel puțin 75% deșeurile care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025.
Infrastructura este insuficientă, deși din acest an a fost introdusă obligativitatea colectării separate pentru bio-deșeuri, din 2025 este obligatorie colectarea separată a textilelor, iar până în 2030 depozitarea la groapă trebuie redusă sub 10% din totalul deșeurilor municipale generate.
Mai mult, un document oficial redactat chiar de Ministerul Mediului și prezentat recent de Profit.ro relevă că România a ajuns țara de destinație pentru deșeul de plastic și pentru cauciuc din anvelope second-hand, provenit din zona europeană. Aproape 85.000 de tone de anvelope intră anual în România, fiind reciclate doar puțin peste un sfert din cantitate în aceeași perioadă. În fapt, însă, cantitățile reale introduse în țară, arată chiar ministerul de resort, sunt cu mult mai mari, pentru că anvelopele sunt introduse pe piața "neagră sau gri", prin târguri sau prin intermediul unor firme care profită de lacunele existente în legislația națională. Recent a fost înregistrat un nivel excesiv de poluare în București, explicat de ministru și prin arderi de cauciuc și care a generat demiterea șefului Gărzii de Mediu.
În plus, Comisia Europeană a trimis României, în februarie, o scrisoare de punere în întârziere prin care o somează să își aducă legislația națională în linie cu Directiva UE privind emisiile industriale. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement. Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție. O nouă dovadă a faptului că este necesară o revoluție a întregului circuit al gestionării deșeurilor, începând cu modul de colectare la nivel de locuințe, continuând la nivel comunitar, cu operatorii locali de coletare și, nu în ultimul rând, cu îmbunătățirea performanțelor de reciclare prin îmbunătățirea stațiilor de transfer, sortare și tratare mecano-biologică a deșeurilor sau construirea de noi astfel de stații.
Iar procesul nu mai poate fi amânat, deoarece ultimele date relevă că România ocupă locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, în 2020, iar capitala București este pe poziția 51 la nivel mondial din acest punct de vedere, plasări deloc onorante și îngrijorătoare având în vedere faptul că până acum autoritățile nu au apelat la instrumente eficiente de gestionare a deșeurilor, deși acestea există pe piață. Una dintre aceste soluții, recomandată pe piață încă din vara anului 2019, sunt platformele subterane de colectare selectivă a deșeurilor ale companiei Best Tools, o soluție perfectă inclusiv pentru faptul că respectă absolut toate reglementările Consiliului European.
Profit.ro a atenționat anterior că CJUE a condamnat, deja, România pentru neîndeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, deoarece 68 de gropi de gunoi neconforme erau încă deschise, deși România avea obligația de a le închide și a le reabilita până la 16 iulie 2009. În cazul în care România nu remediază aceste probleme, Comisia Europeană poate retrimite cazul la CJUE, iar țara riscă să plătească astfel penalități în valoare de 300.000 euro pe zi. De asemenea, în cazul nerespectării obligațiilor asumate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate impune României plata unei sume forfetare ce depășește 1 milion euro plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.
Nu a fost însă aplicat nici până astăzi un sistem eficient de colectare a deșeurilor, deși pe piață există soluții care pot rezolva rapid și eficient problemele existente, precum cele furnizate de compania Best Tools, importator și distribuitor de grupuri electrogene, utilaje profesionale de salubrizare, soluții pentru management al deșeurilor, echipamente de curățenie și utilaje pentru construcții, ajunsă, după mai mult de 15 ani de activitate pe piața locală, în topul jucătorilor de profil și fiind printre cele mai dinamice companii de pe această nișă, cu mari perspective de creștere în continuare.
Platformele subterane de colectare selectivă a deșeurilor sunt o soluție perfectă, pusă la dispoziție de Best Tools, inclusiv pentru faptul că, pe lângă că respectă absolut toate reglementările Consiliului European, pot fi integrate ușor în conceptul de Smart City, pe care mai multe autorități locale și-au propus să îl implementeze, și este în acord și cu legislația națională deja adoptată, precum recenta Lege a mirosurilor, Ordonanța de Urgență 74 din luna iulie 2018 (prin care se solicită implementarea unor instrumente economice care să ajute România să atingă țintele de reciclare și de reducere a cantităților de deșeuri depozitate, ținte stabilite de legislația Uniunii Europene și agreate ca obiective ale României pentru anul 2020), Legea nr. 211/2011 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deșeurilor (în baza căreia autoritățile locale sunt obligate să asigure colectarea separată cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale), Ordonanța de urgență nr. 74/2018 care completeaza Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje (conform căreia autoritățile locale, inclusiv din municipiul București, au o serie de obligații, respectiv asigură și răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere periculoase, și asigură spațiile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu).
În mod concret, platformele de colectare subterane respectă integral legislația și protejează eficient sănătatea populației la toate capitolele - Obligația inscripționării (cosurile de inserție, aflate la suprafață, pot fi inscripționate în mod vizibil), Obligația conectării la canalizare (NU necesită conectare la canalizare), Obligația accesului controlat (NU există acces uman sau animal la deșeuri), Obligația accesului selectiv (punctul de colectare poate fi accesat la interior doar de către operator și / sau, deținătorul dispozitivului hidraulic), Obligația distanței de minimum 10 metri față de ferestrele locuințelor (colectarea prin camere speciale, incinte închise, nu se supune obligației legale cu privire la păstrarea distanței minime) etc.
Iar platformele subterane sunt doar primul element dintr-un sistem eficient de management al deșeurilor. Revoluția se poate realiza și la nivelul utilajelor de curățenie stradală și de colectare a deșeurilor.
Practic, încă de la acest moment, operatorii locali au posibilitatea de a atrage fonduri europene pe care le pot investi în utilaje eficiente, electrice, care nu poluează, pe piață existând utilaje produse de cei mai importanți producători din Europa, cu reprezentanți în România, care distribuie utilaje de salubrizare și pentru managementul deșeurilor: automăturători electrice, autocompactoare electrice, utilaje pentru deszăpezire și alte utilaje multifuncționale prietenoase cu mediul înconjurător.
După colectarea deșeurilor de către operatorii locali, acestea trebuie însă introduse în economia circulară, motiv pentru care renunțarea la depozitarea deșeurilor ce pot fi reciclate în gropi de gunoi este obligatorie și trebuie ca fondurile europene să fie investite și în soluții eficiente care ajută la valorificarea deșeurilor. De exemplu, există Legea compostului și obligativitatea de la 1 ianuarie de colectare a deseurilor organice separat, România fiind însă la acest moment deficitară în tratarea acestei fracții, pe care o colectăm separat.
Prin fonduri europene pot fi realizate instalații de compostare și stații de tratare anaerobă (biodigestoare). Prin ambele metode rezultă, din deșeu, produse finite (compost, respectiv biogaz care se transformă în energie electrică și termică), ambele produse ajutând la economia circulară (un deșeu devine iar un produs).
Jucător pe piață de peste 15 ani, compania Best Tools asigură proiectarea, distribuția și execuția tuturor elementelor unui sistem de management al deșeurilor, pornind de la platformele subterane, continuând cu utilaje electrice de salubrizare și colectare, stații de transfer, stații de sortare, stații de compostare și stații de tratare mecano-biologică. Sistemul care în ultimii doi ani a captat atenția mai multor autorități locale este platforma subterană de colectare selectivă a deșeurilor, o soluție tehnică ce respectă toate obligațiile legale și ajută la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, asigurând o organizare superioară a serviciului de salubrizare, compatibilă cu necesitățile actuale, limitând total accesul uman și al animalelor la deșeuri, reducând impactul asupra sănătății publice. Platformele subterane au ajuns, de altfel, la nivel global să reprezinte o alternativă viabilă la platformele clasice, reprezentate de țarcuri în interiorul cărora sunt containere/pubele.
Cu un sistem electronic integrat de monitorizare și gestiune și suport tehnic asigurat, platformele subterane furnizate de Best Tools permit o utilizare eficientă (acces cu card, similar celui utilizat la intrări în bloc, nu sunt condiționate de existența unei rețele de canalizare sau de o distanță minimă legală de 10 metri față de ferestrele imobilelor, reducerea suprafețelor de circulație afectate) și reduc substanțial costurile de întreținere (prin eliminarea containerelor cu capac, limitarea acțiunilor de deratizare, rezistență îndelungată în timp și risc zero de vandalizare).
