Proiectul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede investiții de 56 milioane euro în dezvoltarea infrastructurii de stocare a medicamentelor, echipamentelor medicale și a altor echipamente destinate gestionării situațiilor de urgență.
Astfel, se promite "construirea unor noi spații de depozitare, localizate uniform la nivelul teritoriului national și care să asigure o distribuire facilă și optimă la nivel regional în situații de risc și criză". Asta în condițiile în care, în prezent, România are doar 3 depozite de medicamente, destul de apropiate unul de celălalt, în județele Brașov, Galați și Prahova.
Concret, draftul de Plan stipulează construcția și operaționalizarea a încă 7 depozite regionale pentru stocurile de medicamente, echipamente și tehnică medicală de primă necesitate destinate situațiilor de urgență, precum și asigurarea depozitării materialelor și echipamentelor containerizate pentru intervenții la calamități și catastrophe naturale, dezastre ecologice, urgențe CBRN etc. Acestea ar urma să fie localizate în județele Sălaj, Arad, Dolj, Brașov, Prahova, Brăila și Vaslui.
Potrivit documentului citat, din momentul declarării stării de urgență la nivel național, o cantitate semnificativă de materiale și echipamente au fost gestionate prin cele 3 depozite existente (localizate în județele Prahova, Brașov și Galați), în această perioadă fiind identificate numeroase neajunsuri în ceea ce privește imposibilitatea depozitării anumitor categorii de echipamente/medicamente, lipsa spațiilor adecvate, dispunerea teritorială a acestora etc.
Acest aspect are un impact direct asupra numărului de victime și a pagubelor înregistrate în urma manifestării tipurilor de risc pe teritoriul național, subliniază autorii planului.
"Totodată, este important de menționat faptul că, în România a fost constituită, în cooperare cu Comisia Europeană, o rezervă rescEU constând în echipamente medicale și echipamente individuale de protecție, aceasta fiind gestionată de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. În concluzie, necesarul de spațiu/volum de depozitare este foarte mare, ținând cont de cererea foarte mare privind echipamente de protecție și aparatură medicală utilizată în contextul COVID-19 și nu numai", se mai afirmă în document.
Acesta mai prevede și investiții totale de 68 milioane euro în construirea a 5 depozite regionale de cereale (30 milioane euro), 2 depozite pentru resurse energetice (30 milioane euro) și 4 depozite frigorifice destinate păstrării stocurilor strategice de alimente pentru situații de criză (8 milioane euro), scopul fiind "creșterea rezilienței resurselor de hrană (grâu și alimente) și energetice la întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride, prin asigurarea resurselor materiale din rezervele de stat, necesare autorităților pentru răspunsul și intervenția în situații excepționale".
"Panica generată de instituirea stării de urgență a condus la suprasolicitarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și a altor bunuri necesare asigurării hranei populației. Situația creată a scos în evidență faptul că, în situații de criză, cum ar fi seceta, crizele alimentare și alte situații asemănătoare, fără îmbunătățirea capacităților de depozitare la nivel regional, există riscul neîndeplinirii parametrilor scontați în punerea pe piață a stocurilor de produse alimentare solicitate".
Guvernul a prezentat joi seară Planul Național de Redresare și Reziliență, cu un buget propus de 30,444 miliarde euro.
