Noile cărți de identitate sau buletine, care vor fi schimbate cu niște carduri electronice, vor conține date biometrice, precum imaginea facială și amprente, dar deși introducerea acestora va duce la eliminarea cardului de sănătate, documentul nu va conține istoricul medical al titularului. Mai mult, noul buletin nu va putea fi accesat decât asemenea cardului bancar, prin introducerea unui PIN de către utilizator.
Un proiect de lege, elaborat de de Ministerul Afacerilor Interne, prevede că buletinele actuale vor fi schimbate cu cărți electronice, care pot fi eliberate de la naștere, la solicitarea părinților, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcție de vârsta titularului.
Pe cartea electronică de identitate vor fi datele titularului care sunt și acum în actul de identitate, precum și date biometrice, respectiv imaginea facială și amprentele de la două degete. De asemenea, după introducerea cărții electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate.
Un document oficial al Ministerului de Interne, redactat săptămâna trecută și prezentat acum de Profit.ro, oferă noi detalii despre cum va funcționa noua carte de identitate. Comunicarea ministerului precizează, în primul rând, că datele cu caracter personal din buletin vor beneficia de măsuri de protecție expres prevăzute de lege.
"Sistemul informatic va deține o componentă de management al accesului, care permite accesul doar anumitor categorii de personal, cu monitorizarea și jumalizarea tipului de operațiuni executate, ora și data, permițând în orice moment depistarea unor activități neautorizate", dă asigurări ministerul.
Purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Augustus Costache, declara, la Profit Health.forum, că, în noile condiții, cardul de sănătate, care urmează să fie comasat cu noul buletin electronic, nu va dispărea imediat, ci va circula în paralel cu noua forma de identitate, sistemul informatic actual al cardului de sănătate urmând să fie utilizat în continuare.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne precizează acum că buletinul electronic nu va conține istoricul medical al personei titulare, iar datele personale ale acestuia nu vor putea fi utilizate decât prin introducerea de către titular a unui PIN.
"Accesul la datele electronice de pe cip-ul cărții electronice de identitate este permis doar cu acordul detinatorului acesteia după introducerea corectă a unui PIN, iar cip-ul cărții electronice de identitate nu va conține date despre istoricul medical al titularului", arată ministerul.
Proiectul de lege prevede că persoanele care, din motive religioase sau de conștiință, refuză cartea electronică de identitate, vor putea obține o carte de identitate simplă.
Prin proiectul de lege se introduce, pentru prima dată, posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simplă sau cărți electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinți. Astfel, vor putea fi eliberate cărți de identitate cu valabilitate de 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani, cu valabilitate de 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani și cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Cartea electronică de identitate va conține date în format tipărit sau în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.
În format electronic vor fi înscrise: datele din formatul tipărit, respectiv numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia, data și locul nașterii titularului, semnătura olografă a titularului, imaginea facială, Codul Numeric Personal și adresa de domiciliu, cu excepția semnăturii olografe a titularului; prenumele părinților titularului; un certificat și, după caz, certificate calificate, prevăzute de Legea 455/2001 privind semnătura electronică; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Cartea electronică de identitate va asigura și funcționalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate.
„Prin proiect se propune modificarea conceptului anterior privind conținutul de date al cărții electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informațiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, „funcționalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris în cip. Cardul național de sănătate își încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate”, a precizat Ministerul Afacerilor Interne.
Punerea în circulație a cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple va fi realizată eșalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărți electronice de identitate sau a primei cărți de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor cu suportul tehnic necesar.
Stabilirea și actualizarea contravalorii cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple se vor face de către Imprimeria Națională, cu avizul Direcției generale ajutor de stat, practici neloiale și prețuri reglementate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Producerea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență vor fi realizate centralizat, de către Imprimeria Națională.
Imprimeria Națională va achiziționa și va pune la dispoziția MAI și Ministerului Afacerilor Externe echipamentele și produsele software necesare pentru punerea în circulație și personalizarea cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii, a dovezilor de reședință, a cărților electronice de rezidență și a cărților de rezidență.
Inițiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice - bancare, fiscale, sociale, financiare, educaționale, ceea ce va conduce la simplificarea interacțiunii cu autoritățile publice, prin creșterea calității și accesibilității serviciilor publice.
