Recent, Ministrul Sănătății a anunțat o recalibrare a campaniei naționale de vaccinare pentru a-i prioritiza pe cei peste 65 ani și pe cei care suferă de boli cronice. Această decizie poate fi văzută ca o încercare de a remedia ce s-a întâmplat în ultimul an, când bolnavii de boli cronice sau cei suferind de afecțiuni foarte grave, precum cancerul, s-au plâns că, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, accesul la servicii medicale le-a fost întârziat.
Atenția de care domeniul sănătății s-a bucurat, vrând-nevrând, în ultimul an trebuie folosită pentru a veni cu soluții curajoase și pan-europene la o chestiune atât de importantă precum lupta împotriva cancerului. Chiar cu atribuțiile limitate pe care le are în domeniul sănătății, Uniunea Europeană a demonstrat că poate fi de mare folos țărilor membre printr-o coordonare și centralizare a eforturilor, fie că este vorba despre finanțarea și negocierea accesului la vaccin, fie prin crearea rezervei strategice rescEU de echipamente medicale.
Membru în Comisia specială a Parlamentului European în pentru lupta contra cancerului (BECA) și raportor al Renew Europe cu privire la Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC), Nicu Ștefănuță consideră că sensibilitatea mai mare a europenilor la problemele de sănătate trebuie orientată pentru a genera mobilizare, resurse și acțiuni, inclusiv în domeniul oncologic, începând cu România.
De exemplu, afirmă europarlamentarul USR-PLUS, România poate face mult mai mult în domeniul prevenției cancerului, al programelor de screening. “În România, se ajunge foarte des în stadii terminale și foarte avansate ale bolii la doctor și atunci, evident, costul este mult mai mare. Vedem că, în medie, un tratament poate costa cam jumătate de milion de euro, bani pe care românii nu îi au. În loc să ajungem în acel stadiu final, noi trebuie să luptăm ca prevenția să fie mult mai răspândită. De exemplu, pentru cancerul mamar doar 10% din femeile românce se testează anual, pe când 90% din daneze fac acest screening anual”, spune Ștefănuță.
Soluția este, în opinia politicianului, creșterea încrederii în sistemul de sănătate, prin reforma sistemului și prin mai mult accent pus pe știință și pe specialiști, mai ales când suntem confruntați în fiecare zi cu teorii ale conspirației legate de vaccinuri și de lumea medicală. Concret, Ștefănuță vorbește despre trei seturi de măsuri: programe de promovare a sănătății, campanii de combatere a fumatului, în special în rândul tinerilor, și programe de screening naționale pentru descoperirea cancerului.
Europa poate face mai mult pentru combaterea cancerului. “2,7 milioane de europeni se îmbolnăvesc anual de cancer, dintre care foarte mulți în România, avem multe afecțiuni pulmonare și de alt tip, și problema este că există totuși niște separații Est-Vest foarte vizibile. Până acum, fiecare stat membru a făcut ce a putut cu banii pe care i-a avut. Un stat mai bogat a reușit să atragă moleculele cele mai inovatoare, cele mai nou dezvoltate de companii, iar noi nu am reușit acest lucru. În comisia împotriva cancerului din Parlamentul European vorbim de o Cortină de Fier a tratamentelor, lucru care ne supără și pe care dorim să-l schimbăm. Vrem să schimbăm lipsa accesului românilor la aceleași tratamente pe care le au oamenii în Vest, poate prin achiziții comune, așa cum s-au făcut pentru COVID. Acest lucru trebuie corectat urgent în Uniunea Europeană și trebuie venit cu o strategie farmaceutică europeană. Așa, încet-încet, vom ajunge să avem și noi medicamentele esențiale de care oamenii au nevoie”, consideră europarlamentarul USR-PLUS.
Victor Ilie, jurnalist specializat în domeniul medical, atrage atenția că eforturile europene trebuie însoțite de cele naționale, unde problemele de corupție și de management defectuos nu pot fi ignorate. “România este o piață mare, una din cele mai mari din Uniunea Europeană, și cu mulți oameni bolnavi, care din păcate merg târziu la medic, nu-și fac consultații, fix din cauza problemelor de educație. Aceștia ajung mai departe să fie pentru stat niște pacienți scumpi. Și de aceea avem și rate foarte mari de mortalitate pe extraordinar de multe boli, care nu mai sunt așa mari probleme în alte state”, spune jurnalistul. El insistă că una din problemele fundamentale ale statului este lipsa transparenței.
Analistul în comunicare strategică Radu Magdin insistă asupra felului în care criza COVID-19 nu trebuie să ducă la ignorarea problemelor bolnavilor cronici și a celor oncologice. “Pe moment, toată atenția noastră este concentrată pe COVID-19. Dincolo de acest lucru, însă, sunt mulți dintre semenii noștri, mult mai mulți decât credem, care sunt afectați de boli cronice. Din această perspectivă, cancerul este poziționat foarte, foarte sus și cred că merită mult mai mult să fie pe radarul nostru, al tuturor, și să înțelegem că doar pentru că a apărut COVID-19, dintr-o dată nu dispare cancerul, nu dispare hepatita, nu dispar alte boli cronice”, spune Magdin.
