Pacienții se vor putea programa online la medicii care sunt în contract cu CNAS, vor putea să vizualizeze, de marți istoricul medical.
Horațiu Moldovan afirmă că România a "atins și a depășit cu mult jalonul pe care și l-a asumat prin PNRR" în ceea ce privește modernizarea platformei informatice a CNAS, anunțând că, de marți, 1 septembrie, noua platformă este implementată "pas cu pas".
De acum se implementează portalul "e-Sănătatea mea", parte a noii platformei informatice, care permite, printre altele, programarea online a pacienților. Aceasta nu va fi o măsură obligatorie, dar este la dispoziția pacienților care au un telefon mobil cu internet.
"Pacienții vor putea să vadă în platformă furnizorii de servicii aflați în contract cu CNAS în primă etapă pe ambulatoriul de specialitate să selecteze furnizorul de servicii și să-și facă programarea. Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de telefoane, nu mai este nevoie de intervenții, nu mai este nevoie de pile ca să găsești un doctor aflat în relație contractuală cu CNAS și lucrul acesta vine și în sprijinul colegilor noștri din ambulatoriul de specialitate care au o rată de accesare din partea pacienților de 40% din numărul de consultații maxim pe care ar putea să-l aibă pe zi", spune șeful instituției.
Tot de acum, pacienții vor putea să vadă istoricul medical din ultimii 10 ani și rețetele din ultimii 5 ani, dar vor vedea și banii pe care CNAS i-a decontat pentru ei.
"PNRR a alocat acestei platforme uriașe o sumă de 100 de milioane de euro, respectiv 493 milioane lei fără TVA din care în acest moment, la finalizarea PNRR-ului, am cheltuit 434 769.000 lei, astfel încât am îndeplinit acest jalon din PNRR. Ca să înțelegem care este amploarea acestei platforme, vă spun că sunt peste 35.000 de contracte cu furnizori care trebuie gestionate, această platformă a pornit de la 6.000 de contracte, evident că nu mai putea să facă față.
Este vorba despre peste 120.000.000 de consultații la medicul de familie în fiecare an, pe care trebuie să le gestioneze această platformă, este vorba despre 30.000.000 de consultații în ambulatorii de specialitate, peste 19.000.000 de proceduri de recuperare, peste 11.000.000 de internări, servicii spitalicești, peste 88.000.000 de investigații paraclinice de laborator și imagistică, peste 1.800.000 de pacienți incluși în programele naționale de sănătate, peste 65.000.000 de rețete în fiecare an, peste 3,3 milioane de concedii medicale, peste 167.000 de formulare medicale și 473.000 de carduri europene care trebuie gestionate într-o singură platformă a CNAS", a explicat Horațiu Moldovan.
Potrivit acestuia, beneficiile noii platforme sunt și pentru pacienți, și pentru medici și furnizori, noua platformă aducînd avantaje și în relația dintre CNAS și casele de asigurări de sănătate din județe.
Acesta a explicat că era nevoie de modernizarea platformei în condițiile în care ultimii 20 de ani toți furnizorii aflați în contract cu CNAS
care utilizau platforma au "experimentat în mod regulat ți pe perioade de timp foarte mari sincope în funcționarea diverselor componente ale sistemului informatic", platforma fiind declarată "infrastructură critică" națională. La acel moment marea majoritate a echipamentelor se aflau "la sfârșitul vieții", aplicațiile nu mai aveau licențe, nu erau aduse la zi iar capacitatea de stocare a informațiilor primite de la furnizorii de servicii medicale era la maximum, în condițiile în care volumul de date creștea constant.
Noua platformă a fost implementată în trei etape. În prima etapă a fost realizată noua infrastructură hardware, în cea de-a doua au fost mutate bazele de date de vechea pe noua infrastructura iar în cea de-a treia etapă s-a optimizat noua platformă și s-au implementat noile module.
În paralel, Sindicatul COMMIT avertizează că un proiect de reorganizare a Ministerului Economiei riscă să dubleze atribuțiile ADR exact într-o perioadă în care presiunea asupra infrastructurii de digitalizare crește.
De la 1 septembrie intră în funcțiune componenta dedicată formularelor medicale electronice din platforma e-SănătateaMea, a anunțat Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pacienții vor putea consulta în format digital documente precum bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijiri, documente pentru dispozitive medicale și certificate de concediu medical.
CNAS a avertizat deja furnizorii de servicii medicale că aplicațiile informatice utilizate de cabinete și spitale trebuie actualizate pentru a putea comunica cu noile funcționalități ale platformei.
Platforma este prezentată de CNAS drept trecerea de la un sistem informatic construit în principal pentru aproximativ 6.000 de furnizori de servicii medicale la unul care poate fi utilizat direct de aproape 20 de milioane de persoane. Pacienții vor putea vedea istoricul serviciilor medicale, rețetele și formularele digitale, iar alte funcții, precum programările online, urmează să fie introduse etapizat.
Pentru accesul la platformă este utilizată identificarea digitală ROeID, sistem administrat de ADR. Autoritatea descrie ROeID drept identitatea digitală unică prin care utilizatorii se pot autentifica în platformele guvernamentale fără verificarea fizică la ghișeu.
Peste 20.000 de cereri ROeID în așteptare
Problema este că lansarea noii platforme medicale vine în condițiile în care ADR se confruntă deja cu un volum important de cereri pentru validarea identității digitale.
Gabriela Popescu, președintele Sindicatului COMMIT, care reprezintă angajații din domeniul informațiilor și comunicațiilor, a afirmat că în prezent există peste 20.000 de cereri în așteptare pentru validarea identității digitale ROeID.
„Poate că ar trebui să ne uităm la ROeID și la faptul că, în acest moment, avem peste 20.000 de cereri în așteptare pentru validarea identității digitale”, a spus Popescu.
Problema nu este una fără precedent. ADR anunța în septembrie 2025 că ajunsese să proceseze peste 6.000 de solicitări ROeID pe zi și avea la acel moment peste 46.000 de solicitări în curs de soluționare, după creșterea cererii provocată de trecerea la REGES Online.
Popescu avertizează că presiunea asupra sistemului ar putea crește odată cu lansarea platformei medicale.
„Cred că ministerul ar trebui, în momentul actual, să se gândească foarte clar la faptul că va veni 1 septembrie. [...] Ce vom face când vom fi depășiți de aceste situații?”, a spus aceasta.
Conflict privind cine coordonează digitalizarea
Avertismentul apare pe fondul unui conflict între angajații ADR și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului privind reorganizarea atribuțiilor din domeniul digitalizării.
Sindicatul COMMIT contestă un proiect de modificare a HG 189/2025 prin care ministerul ar urma să „coordoneze, la nivel național, procesul de transformare digitală a administrației publice și a economiei, politicile de e-guvernare, cloud guvernamental, interoperabilitate, identitate digitală și securitate cibernetică civilă, direct și prin entitățile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa”.
Sindicatul susține că formularea ar permite aparatului propriu al ministerului să exercite direct atribuții care sunt deja acordate prin lege ADR, inclusiv în domeniul identității digitale, interoperabilității și cloudului guvernamental. Potrivit documentului transmis ministerului, legislația actuală prevede explicit că atribuțiile privind ROeID, Platforma Națională de Interoperabilitate și migrarea sistemelor în cloud sunt exercitate de minister prin ADR.
COMMIT avertizează că noua formulare poate conduce la „dublarea competențelor, competențe concurente și dificultăți privind stabilirea autorității responsabile” pentru proiectele și sistemele informatice ale statului.
În plus, proiectul prevede înființarea în aparatul ministerului a unei Direcții Generale Comunicații și Digitalizare. Sindicatul susține că această structură trebuie să aibă atribuții complementare celor ale ADR, nu să preia sau să reproducă atribuțiile Autorității.
„Există, practic, un conflict deschis între personalul din structura de comunicații a ministerului și Autoritatea pentru Digitalizarea României, pentru că atribuțiile se suprapun”, a afirmat Gabriela Popescu.
Sindicatul cere eliminarea posibilității ca ministerul să exercite „direct” atribuțiile ADR și menținerea delimitării actuale între competențele celor două instituții.
