Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, marți, că pentru a refuza predarea unui cetățean autorităților române, în vederea executării pedepsei în România, autoritățile din Germania trebuie să își motiveze decizia cu date concrete privind condițiile de detenție din țara noastră.
Cetățeanul român Robert Căldăraru a fost condamnat în 2015 la un an și opt luni de închisoare pentru conducere fără permis, iar autoritățile române au emis un mandat european de arestare pe numele acestuia. Prins la Bremen în Germania, la finele anului trecut, românul este în prezent deținut într-o închisoare germană.
Solicitată să returneze cetățeanul român țării de origine pentru executarea pedepsei, instanța competentă din Germania s-a adresat CJUE pentru a afla dacă este obligată să predea imediat condamnatul sau poate condiționa returnarea de îndeplinirea de către România a unor standarde minime privind condițiile din închisori, astfel încât să nu fie încălcate drepturile omului.
Rezerva judecătorului din Germania pleacă de la numărul mare de condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca urmare a condițiilor precare din închisori. Jurisdicția CEDO relevă că multe dintre închisorile românești sunt supra-aglomerate, iar celulele, foarte mici și sordide, nu dispun de încălzire sau apă caldă, aerisire sau lumină suficientă și nici de intimitate elementară.
În majoritatea penitenciarelor românești au fost găsite deficiente în această privință, iar nu mai devreme decât la începutul acestei luni CEDO a condamnat din nou România într-un caz care viza condiții improprii la trei penitenciare, Galați, Rahova și Jilava.
CITEȘTE ȘI FOTO Copos și-a scos la vânzare yachtul, pentru care vrea să obțină 75.000 de euro Surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că partea română a susținut la CJUE că refuzul autorităților germane de a preda cetățeanul român țării de origine pune în discuție decizia Consiliului European prin care s-a aprobat mandatul european de arestare, valabil în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Conform surselor citate, având în vedere durata relativ îndelungată a condamnării, instanța germană ar fi trebuit să respecte mandatul european de arestare și să predea imediat cetățățenul român autorităților de la București, mai ales că persoana respectivă este recidivistă.
CJUE a decis marți că atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent, ea trebuie să aprecieze acest risc înainte de a decide predarea persoanei în cauză.
"Atunci când un asemenea risc decurge din condițiile generale de detenție în statul membru în cauză, constatarea acestui risc nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului. Astfel, este necesar să se demonstreze că există motive serioase și temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condițiilor de detenție avute în vedere în privința sa", arată Curtea europeană.
Astfel, pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritățile din Germania trebuie să solicite toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.
Dacă, pe baza acestor informații, autoritatea constată că există un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc.
Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, autoritatea germană poatedecidă să pună capăt procedurii de predare.
CJUE a emis aceeași hotărâre și într-un caz similar în care Germania se judecă cu Ungaria, deoarece refuză să returneze pe baza mandatului de arestare european un cetățean maghiar acuzat de o serie de furturi, motivul invocat fiind tot condițiile improprii de detenție.
CITEȘTE ȘI Reacții vehemente în Parlament, Consiliul Concurenței i-a înfuriat pe deputați Agentul guvernamental la CJUE, Horațiu Radu, a declarat pentru Profit.ro că apreciază drept foarte echilibrată hotarărea Curții în ambele cauze, iar concluziile instanței sunt în aceeași linie cu pledoaria României.
"Până acum, din jurisprudența CJUE, reiesea clar că nu poate fi refuzată predarea unei persoane solicitate în baza unui mandat european de arestare. Hotărârea de azi găsește un echilibru între principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce guvernează mandatul european de arestare și respectarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului de a nu fi supus tratamentelor inumane sau degradante. Mandatul european de arestare continuă să rămână un instrument eficient de cooperare în materie penală între statele membre ale UE, iar hotărârea Curții de azi nu vine să complice această cooperare, ci, dimpotrivă, să o însoțească și de garantarea depturilor fundamentale", a declarat agentul guvernamental la CJUE.
