Anul 2024 are o șansă din trei să fie chiar mai cald comparativ cu 2023, care a fost deja cel mai călduros înregistrat vreodată în lume, au anunțat oamenii de știință de la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, transmite Reuters.
În analiza anuală a climei la nivel global, NOAA a confirmat concluziile oamenilor de știință din Uniunea Europeană, potrivit cărora anul 2023 a fost cel mai călduros de la începutul înregistrărilor, în 1850, cu 1,35 grade Celsius peste media din perioada preindustrială, arată Agerpres.
Cantitatea de căldură stocată în straturile superioare ale oceanelor a atins, de asemenea, un nivel record anul trecut, a precizat NOAA.
Raportul anual al Organizația Meteorologică Mondială (OMM) privind temperaturile globale - care compilează mai multe baze de date recunoscute - a confirmat vineri că 2023 a fost "de departe" cel mai călduros an înregistrat vreodată, conform AFP.
În 2023, temperatura medie anuală la nivel global a fost cu 1,45 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (1850-1900), ușor sub valoarea de 1,48 grade Celsius calculată de observatorul european Copernicus în raportul său anual publicat marți.
Acordul de la Paris privind clima a stabilit ca obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Recordul din 2023 a fost posibil ca urmare a schimbărilor climatice, determinate de arderea combustibililor fosili, alături de un tipar climatic El Nino care a apărut la jumătatea anului. El Nino este un eveniment natural care conduce la încălzirea apelor de suprafață din estul Oceanului Pacific și la creșterea temperaturilor globale, notează Reuters.
Celeste Saulo, care a preluat funcția de șefă a OMM, a avertizat că El Nino, care a apărut la jumătatea anului 2023, este posibil să împingă mercurul și mai sus în 2024. "Având în vedere că, în general, El Nino are cel mai mare impact asupra temperaturilor globale după apogeul său, 2024 ar putea fi chiar mai cald" decât anul trecut, a spus Saulo, citată de AFP.
Se preconizează că El Nino va persista cel puțin până în aprilie, ceea ce crește probabilitatea ca 2024 să fie un alt an record.
"Întrebarea interesantă și deprimantă este ce se va întâmpla în 2024. Va fi mai cald decât în 2023? Nu știm încă", a declarat Christopher Hewitt, șeful serviciilor climatice internaționale în cadrul OMM.
NOAA a notat că există o șansă din trei ca anul 2024 să fie mai cald comparativ cu 2023 precizând, de asemenea, că există o probabilitate de 99% ca acest an să se numere printre cei cinci cei mai călduroși înregistrați vreodată.
"Este foarte probabil ca (El Nino) să persiste până în aprilie, posibil până în mai, iar apoi, dincolo de asta, nu suntem siguri - devine mai puțin sigur", a spus Hewitt.
Impactul El Nino atinge în mod normal apogeul în timpul iernii din emisfera nordică și apoi se diminuează, trecând fie la condiții neutre, fie la o fază La Nina, care în general conduce la temperaturi globale mai scăzute. Însă, există și riscul ca El Nino să revină.
"Dacă am face o tranziție către o fază La Nina... anul 2024 ar putea să nu fie cel mai cald înregistrat vreodată", a declarat Carlo Buontempo, directorul serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice.
Întrucât emisfera sudică se află în prezent în perioada de vară, când El Nino atinge apogeul, autoritățile sunt în alertă pentru valuri de căldură, secetă și incendii.
Săptămâna aceasta, Biroul de Meteorologie din Australia a emis alerte de căldură extremă care vizează statul Australia de Vest.
În sudul Africii, "suntem foarte îngrijorați de riscul unor perioade secetoase în ianuarie și februarie, cu o probabilitate ridicată de precipitații sub medie", a declarat Lark Walters, consilier în cadrul Rețelei de sisteme de avertizare timpurie împotriva foametei (Fews Net).
"Estimăm că peste 20 de milioane vor avea nevoie de asistență alimentară de urgență", a adăugat Walters.
Pentru Celeste Saulo, schimbările climatice reprezintă "cea mai mare provocare cu care se confruntă omenirea".
Conform unui raport al OMM publicat în noiembrie, concentrațiile celor trei principale gaze care captează căldura în atmosferă - dioxidul de carbon, metanul și protoxidul de azot - au continuat să crească în 2023, după ce în 2022 au atins niveluri record, potrivit AFP.
"Schimbările climatice se intensifică - și acest lucru este, fără echivoc, cauzat de activitățile umane", a declarat Saulo, subliniind urgența situației. "Nu ne putem permite să mai așteptăm. Luăm deja măsuri, dar trebuie să facem mai mult și trebuie să ne mișcăm rapid", a spus ea.
"Trebuie să reducem drastic emisiile de gaze cu efect de seră și să accelerăm tranziția către sursele de energie regenerabilă", a insistat Saulo, aliniindu-se opiniilor multor oameni de știință.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunțat acțiunile umanității care "pârjolesc Pământul".
"Anul 2023 este doar o imagine a viitorului catastrofal care ne așteaptă dacă nu acționăm acum", a avertizat Guterres, citat de AFP.
OMM a subliniat că fiecare deceniu, începând cu anii 1980, a fost mai cald decât cel precedent și că cei mai călduroși nouă ani înregistrați au fost între 2015 și 2023.
Potrivit OMM, temperatura medie pe zece ani, între 2014 și 2023, a fost cu 1,2 grade Celsius peste media din perioada preindustrială.
Chiar dacă temperatura medie de la suprafața Pământului va depăși 1,5 grade Celsius în 2024, acest lucru nu înseamnă că lumea nu a reușit să îndeplinească obiectivul din Acordul de la Paris de a limita încălzirea globală sub acest prag. Acest lucru s-ar întâmpla doar după mai mulți ani succesivi cu valori peste acest nivel de referință.
Ministerul Mediului anunța anterior că 2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 - 2010. Totodată intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administrației Naționale de Meteorologie. Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun, maxima zilei fiind de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani.
”2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade fata de normalul perioadei 1981 - 2010. Totodată intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere”, anunță Mnisterul Mediului.
Potrivit ministerului, ”tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent”.
”Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale. Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani”, se menționează în comunicat.
Ministerul Mediului mai afirmă că în vederea combaterii încălzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferințe și s-au adoptat tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
”Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată. Temperatura medie la suprafața globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce privește media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne”, menționează comunicatul.
”2023 are acum șase luni și două anotimpuri care au depășit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, șef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), într-un comunicat de presă. Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie.
Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.
Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru istoria recentă, de când se fac măsurători”, spune ministerul.
Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. România sprijină efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât și efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea țintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalitățile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon și emisiile de gaze cu efect de seră, presupun un efort comun, concertat, statele având obligația de a respecta angajamentele pe care părțile și le-au asumat prin Acordul de la Paris și prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021. Astfel, România susține determinarea Uniunii Europene de a căuta soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale țărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice și este solidară cu acestea și și-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050” a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor Mircea Fechet.
”Schimbările climatice” și ”încălzirea globală” sunt două sintagme care apar tot mai frecvent și provoacă adesea confuzie fiind folosite incorect. Într-un joc de cuvinte, cele două sintagme ar putea fi asociate, dar ele nu sunt sinonime. Procesele la care se referă, deși nu pot fi integral separate, descriu aspecte diferite ale modificărilor ce au loc pe Terra.
”Se pare că studiile reflectă faptul că, în comparație cu schimbările climatice, sintagma încălzirea globală este mai impresionantă și emoționantă pentru publicul larg și mai ușor de asociat cu modificările la nivel global. Schimbările climatice reprezintă modificările pe termen lung, semnificative statistic, ale climei Pământului, incluzând schimbări de temperatură, precipitații, vânt pentru o perioadă de câteva decenii sau mai mult”, arată instituția. Încălzirea globală se referă strict la un parametru al climei și anume la creșterea temperaturii medii de la suprafața Pământului, într-o perioadă de timp stabilită.
”Acest fenomen a fost observat începând cu perioada industrială (1850-1900), din cauze definite, în principal datorită activităților umane, a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili (transport, industrie, electricitate), modificări în gradul de utilizare al terenurilor (defrișări), deșeuri. Cu alte cuvinte, schimbările climatice reprezintă un termen generic pentru o gamă mai largă de fenomene, printre care și încălzirea globală. Toate aceste modificări au impact asupra ecosistemelor naturale, a sănătății comunității umane, a resurselor de apă cu consecințe directe asupra sectoarelor economice”, se precizează în comunicat.
Programul Copernicus este programul de observare a Pământului al Uniunii Europene, program care supraveghează planeta și mediul înconjurător în beneficiul final al tuturor cetățenilor europeni. Acesta oferă servicii de informații bazate pe observarea Pământului prin satelit și pe datele in situ (non-spațiale). Programul este coordonat și gestionat de Comisia Europeană.
Acesta este implementat în parteneriat cu statele membre, Agenția Spațială Europeană (ESA), Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), agențiile UE și Mercator Océan.
