Consiliul General al Municipiului București (CGMB) ar urma să dezbată marți, în ședință, un proiect de hotărâre inițiat de primarul Capitalei, Gabriela Firea, privind schimbarea numelui Parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I. Un proiect asemănător este propus și de grupul PNL, care dorește atribuirea denumirii de Bulevardul Regele Mihai I al României segmentului din Șoseaua Kiseleff dintre Piața Presei și Arcul de Triumf. De asemenea, CGMB va supune votului aprobarea studiului de fezabilitate pentru introducerea a 42 de autobuze electrice dintre cele 100 promise, precum și majorarea de capital cu peste 272 de milioane de lei la companiile înființate de municipalitate și preluarea Parcului Gării de Nord pentru construirea unei parcări subterane.
Schimbarea denumirii Parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, propune schimbarea denumirii Parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I. Proiectul ar urma să fie introdus pe ordinea de zi suplimentară a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB), scrie News.ro.
Consilierul PNL Cătălin Deaconescu critică propunerea edilului și îi cere Gabrielei Firea să aibă respect față de familia Majestății Sale, care este în doliu, și să retragă proiectul.
"Doamnă Gabriela Firea, lăsați-ne Regele să se odihnească în pace! După ce s-a repezit, pe când nici nu era anunțat oficial decesul Regelui, să propună schimbarea denumirii Pieței Victoria în Piața Regele Mihai, după ce ziua a plâns pios la gardurile Palatului Regal, iar seara a râs copios la o comedie la Teatrul Național, astăzi doamna Firea ne propune să schimbăm denumirea parcului Herăstrău în parcul Regele Mihai! (...) Doamna Firea, unde erați când Regele nostru a fost umilit de regimurile neocomuniste ale PSD? Ce nu ați înțeles din faptul că familia regală este în doliu? Dacă v-a mai rămas o fărâmă de decență, retrageți acest proiect! Regele și patria! Doamnă, dacă vreți sa onorați memoria Regelui, faceți ceva pentru patrie și pentru bucuresteni! Pentru Regele nostru, din păcate, e prea târziu...”, a scris Cătălin Deaconescu pe pagina sa de Facebook.
Atribuirea denumirii de Bulevardul Regele Mihai I al României unui segment din Șoseaua Kiseleff
În paralel cu propunerea primarului Capitalei, consilierii generali PNL supun dezbaterii în ședința CGMB un proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii de Bulevardul Regelui Mihai I unui segment din Șoseaua Kiseleff, între Piața Presei și Arcul de Triumf.
"Regele Mihai a fost, este și va rămâne unul dintre reperele noastre, o personalitate politică în dreptul căreia istoria se înclină. Se înclină astăzi cu ocazia pierderii și se îndatorează să-și aducă omagiul, alături de adevărul nedistorsionat, al unui Rege care și-a iubit țara dincolo de frontierele exilului și dincolo de moarte”, arată consilierii PNL.
Ei susțin că țara îi este datoare Regelui pentru acțiunile sale care au contribuit la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar Capitala trebuie să îi cinstească memoria așa cum se cuvine.
"Suntem datori să cinstim memoria unui Rege tânăr care a asigurat acel suflu altfel într-o lume decimată de război și ulterior într-o lume cenușie, dominată de ură, de teamă, de fals. (...) România îi este datoare. Pentru România, Regele a fost speranța. Începând cu anul 1921, a adunat în sine valorile primordiale ale poporului român, iubirea, visele, demnitatea, devenind prin faptele sale și prin ceea ce a însemnat, un Suveran - model. Capitala țării este datoare să îi cinstească memoria așa cum se cuvine”, subliniază PNL.
În ziua în care a fost anunțat decesul Regelui Mihai, respectiv în 5 decembrie, primarul Gabriela Firea a propus ca Piața Victoriei să fie redenumită după Majestatea Sa și a spus că va propune în CGMB un proiect de hotărâre în acest sens.
"A plecat dintre noi, dar spiritul Regelui Mihai va fi în continuare far călăuzitor și reper moral pentru generațiile ce vor urma. Dat fiind faptul că viața Regelui s-a suprapus, aproape integral, pe veacul scurs de la Marea Unire, și că toată viața a militat fără ostenire pentru unitatea românilor, voi propune Consiliului General al Municipiului București ca Piața Victoriei să-i poarte numele", a scris primarul Capitalei, Gabriela Firea, pe pagina sa de Facebook.
Propunerea sa a fost criticată în spațiul public, în condițiile în care în apropierea Pieței Victoriei există deja o piațetă numită după rege.
Circul Globus ar putea deveni Circul Metropolitan București
Circ & Variete Globus și-ar putea schimba denumirea în Circul Metropolitan București, potrivit unui alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței CGMB.
Propunerea a fost făcută de reprezentanții instituției, motivând că în acest fel va fi îmbunătățită percepția oamenilor asupra instituției.
"Având în vedere tendințele actuale la nivel european, privind arta circului și anume, spectacole de circ fără animale sălbatice, este necesară o schimbare în percepția publicului privitoare la imaginea instituției, la mesajul pe care îl va transmite și, de aceea, propunem schimbarea denumirii din Circ & Variete Globus București în Circul Metropolitan București. Considerăm că schimbarea denumirii instituției va avea ca rezultat îmbunătățirea percepției comunității locale asupra institușiei, în calitatea sa de principal producător instituțional de spectacole de circ și music hall, dar și creșterea vizibilității instituției pe plan internațional”, se arată în nota de fundamentare atașată la proiect.
De asemenea, prin proiectul de hotărâre ar urma să fie modificată și organigrama instituției, prin schimbarea denumirilor unor compartimente și suplimentarea sau reducerea numărului de angajați în unele dintre acestea, însă cu menținerea numărului total de posturi actual, respectiv 210.
Primăria Capitalei vrea să cumpere fostul cinema Lumina cu 1,6 milioane de euro
Primăria Capitalei vrea să cumpere fostul cinema Lumina, oferind actualului proprietar suma de 1,6 milioane de euro din bugetul local, după rectificarea bugetară. Imobilul ar urma să intre, apoi, în administrarea Teatrului Ion Creangă.
Fostul cinema Lumina se află pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 32, Sector 5 și are o suprafață în teren de 498 de metri pătrați și suprafață totală utilă de 791,29 de metri pătrați, fiind construit în 1926.
Municipalitatea explică, în expunerea de motive, că instituțiile de cultură și cele de spectacole nu au suficiente spații pentru desfășurarea activităților, dând exemplu Muzeul Național al Literaturii Române, care funcționează cu jumătate din colecțiile sale într-un sediu cu jumătate din suprafața celui pierdut în instanță, precum și Teatrul Dramaturgilor Români, Teatrul Stela Popescu, Teatrul Ion Creangă, Teatrul Mic sau Casa Artelor Dinu Lipatti.
"Odată cu relocarea sediului Primăriei Municipiului București în imobilul monument istoric din Bd. Rregina Elisabeta nr. 47, a reorganizării unor activități existente și a înființării de companii municipale, în condițiile existenței unui deficit de spații necesare desfășurării activităților culturale, în ultimul an a crescut drastic necesarul de spații specializate pentru activități de culturi și adinistrative”, spune Primăria Capitalei.
O comisie care să facă o selecție a imobilelor aflate spre vânzare pe piața liberă ce ar putea fi folosite pentru înființarea sau extinderea unor muzee sau pentru sedii ale unor instituții publice și companii municipale a fost înființată, spune PMB, iar în urma prezentării unei oferte de către societatea ESPACO INVESTMENT SRL pentru cinema Lumina, s-a făcut o evaluare și s-a decis, astfel, că prețul final pentru achiziția imobilului este de 1,6 milioane de euro, de la bugetul local. Municipalitatea precizează că banii vor fi, de fapt, redirecționați de la un alt proiect, nefiind folosiți până în prezent.
Majorări de capital de peste 272 de milioane de lei la companiile municipale, pentru cumpărarea a 600 de ecrane LED outdoor, mașini 4x4, diverse echipamente și utilaje și un studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu
Un alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței CGMB se referă la majorarea capitalului social cu peste 272 de milioane de lei de la bugetul local la 18 dintre companiile municipale, banii urmând să fie folosiți pentru achiziționarea de diverse echipamente, mijloace de transport, autovehicule 4x4, aparatură performantă, utilaje, sute de ecrane LED ce vor fi montate prin oraș, dar și pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu.
Majorările de capital ar uma să se facă, astfel, la companiile municipale Dezvoltare Durabilă (cu 15 milioane lei), Consolidări (17,23 milioane lei), Străzi, Poduri și Pasaje (50,13 milioane de lei), Parking (20 de milioane de lei), Managementul Traficului (3,87 milioane de lei), Parcuri și Grădini (10 milioane de lei), Agrement (1,16 milioane de lei), Tehnologia Informației (3,57 milioane de lei), Publicitate și Afișaj (9,6 milioane de lei), Pază și Securitate (11,2 milioane de lei), Iluminat Public (5,51 milioane de lei), Imobiliara (56,78 milioane de lei), Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde (9,631 milioane de lei), Protecție Civilă și Voluntariat (11,36 milioane de lei), Eco Igienizare (6 milioane de lei), Trustul de Clădiri Metropolitane (25,24 milioane de lei), Service Ciclop (9,96 milioane de lei) și Medicala (6 milioane de lei).
Cu noua majorare de capital, compania municipală Dezvoltare Durabilă ar avea un capital social de peste 18,3 milioane de lei, Consolidări - 36,7 milioane de lei, Străzi, Poduri și Pasaje - 70,13 milioane de lei, Parking - 24 de milioane de lei, Managementul Traficului - aproape 15 milioane de lei, Parcuri și Grădini - 30,12 milioane de lei, Agrement - aproape 1,5 milioane de lei, Tehnologia Informației - 4,65 de milioane de lei, Publicitate și Afișaj - 10,2 milioane de lei, Pază și Securitate - 18,24 de milioane de lei, Iluminat Public - 9,9 milioane de lei, Imobiliara - 57,13 milioane de lei, Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde - peste 13,92 milioane de lei, Protecție Civilă și Voluntariat - 19,5 milioane de lei, Eco Igienizare - 10,43 milioane de lei, Trustul de Clădiri Metropolitane - 13,24 milioane de lei, Service Ciclop - 11,57 milioane de lei) și Medicala - 6 milioane de lei.
Compania Municipală Dezvoltare Durabilă SA își propune să cumpere, cu această majorare de capital, un spațiu pentru sediu sau să amenajeze și să utileze unul, în timp ce Compania Municipală Consolidări SA intenționează să cumpere birouri, dormitoare, dușuri, bucătării, toalete, panouri, garduri și schele pentru șantier și autoutilitare.
Compania Municipală Managementul Traficului SA vrea să cumpere diverse sisteme și aparate, echipamente industrale, pachet de licență software, aparate de sudură, semiremorcă sau autoutilitare.
La rândul ei, Compania Municipală Parcuri și Grădini SA vrea să cumpere tomograf pentru arbori, tractoare, generatoare, ateliere mecanice mobile, remorci, drujbe și alte unelte. De altfel, Compania Municipală Agrement SA vrea să aloce 850.000 de lei pentru realizarea unui studi de fezabilitate în vederea construirii unui acvariu, pe lângă achiziția de caculatoare, telefoane și licențe pentru windows, office și antivirus. Compania Municipală Tehnologia Informației ar urma să folosească majorarea de capital pentru achiziționarea de echipamente hardware, licențe, mobilier, echipamente de telecomunicații, videoproiectoare, autoutilitare, două autoturisme 4x4, patru autoturisme berlină și stații de emisie-recepție.
În ceea ce privește Compania Municipală Publicitate și Afișaj, aceasta ar urma să cheltuie 8,76 de milioane de lei pe 600 de ecrane LED outdoor modular cu suport (1 buc. – 14.600 de lei), două autoturisme, autoutilitare, sisteme software grafică și aparate foto profesionale.
Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat va investi într-un teren pentru centrul de instruire de 4,7 hectare (3,6 milioane de lei), o clădire pentru cursuri (5 milioane de lei), o sală pentru pregătirea fizică (1,6 milioane de lei), precum și infrastructura necesară (1,04 milioane de lei). De asemenea, banii din majorarea de capital social la Compania Eco Igienizare vor fi folosiți, printre altele, pentru cumpărarea a 26 de mașini Dacia Dokker, alte două Duster, 16 Dacia Logan și 12 autoutilitare Volksvagen T6, preum și opt computere portabile, un microbuz, șase freze pentru zăpadă, patru sisteme de supraveghere, șase aparate de spălat cu presiune și cinci mașini de spălat.
CGMB a aprobat, în 11 aprilie, înființarea următoarelor firme: Compania Municipală Tehnologia Informației București SA, Compania Municipală Sport Pentru Toți SA, Compania Municipală Managementul Transportului București SA, Compania Municipală Publicitate și Afișaj București SA, Compania Municipală Pază și Securitate București SA, Compania Municipală Iluminat Public București SA, Compania Municipală Imobiliară București SA, Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București SA, Compania Municipală Protecție Civică și Voluntariat București SA și Compania Municipală Eco Igienizare București SA.
Consilierii au aprobat, în ședința de consiliu din 29 martie, înființarea firmelor: Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București SA, Compania Municipală Energetică București SA, Compania Municipală Consolidări SA, Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București SA, Compania Municipală Parking București SA, Compania Municipală Managementul Traficului București SA, Compania Municipală Medicală București SA, Compania Municipală Turistică București SA, Compania Municipală Parcuri și Grădini București SA și Compania Municipală Agrement București SA.
De asemenea, proiectul privind înființarea Trustului de Clădiri Metropolitane București SA a fost aprobat în ședința CGMB din 30 ianuarie.
Firmele Primăriei Capitalei au ca acționar majoritar Consiliul General al Municipiului București. Acestea au ca activități dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea și furnizarea energiei electrice și termice, iluminatul public, administrarea și dezvoltarea infrastructurii spitalicești, servicii în tehnologia informațiilor, promovarea Bucureștiului ca destinație turistică, administrarea parcurilor și grădinilor publice, administrarea spațiilor publicitare, întreținerea arborilor situați pe spațiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparțin Primăriei Municipiului București, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea și consultanța proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al orașului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum și activități de voluntariat, construcția de locuințe sociale și activități de dezinsecție și deratizare.
Primăria Capitalei a desfășurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, la sfârșitul lunii trecute, municipalitatea anunțând că peste 20.000 și-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor "oameni competenți" - atât cu studii superioare, cât și cu studii medii și că înființarea Holdingului Municipal - care cuprinde 22 de societăți - reprezintă viziunea ei despre administrație.
Achiziționarea a 42 dintre cele 100 de autobuze electrice promise
Primăria Capitalei va achiziționa, într-o primă etapă, 42 dintre cele 100 de autobuze electrice, "cu costuri minime și fără investiții și avize suplimentare”, pentru zona centrală a Bucureștiului, potrivit unui proiect de hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice, studiu de fezabilitate, pentru introducerea de autobuze electrice în sistemul de transport public, aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București.
Potrivit proiectului de hotărâre, în urma procedurii de achiziție desfășurată de RATB și a elaborării documentației tehnico-economice pentru introducerea de autobuze electrice în sistemul de transport public, Regia a încheiat un contract cu societatea comercială SC FIATEST SRL în 18 septembrie.
"Din analiza documentației tehnico-economice (studiu de fezabilitate) și a recomandărilor prezentate, prima etapă poate fi sustenabilă din toate punctele de vedere – achiziționarea a 42 de autobuze electrice cu costuri minime și fără investiții și avize suplimentare. În vederea realizării măsurilor din Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în municipiuul Bucurelti, precum și a celor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov, Direcția Generală Infrastructură și Servicii Publice – Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației consideră că aplicarea etapei I poate fi implementată pe trasee din zona centrală a municipiului București, trasee care pot fi identificate în urma realizării unui studiu de trafic / circulație”, se arată în proiect.
Consilierii generali și-au dat acordul de principiu pentru achiziționarea a 100 de autobuze electrice în ședința din 30 iunie, proiectul de hotărâre fiind adoptat în unanimitate.
Autobuzele vor avea podeaua total coborâtă și vor fi dotate cu instalație de ventilație, aer condiționat și încălzire, precum și cu facilități pentru accesul persoanelor cu handicap. Vor avea, de asemenea, un sistem de infotainment, un sistem de taxare pentru carduri contactless, precum și wifi și sisteme de supraveghere video și de numărare a călătorilor.
Autonomia autobuzelor electrice între două încărcări va fi de minim 250 de kilometri parcurși în condiții specifice Capitalei, un parcurs suficient pentru o zi de circulație, și este solicitată o garanție de minim 8 ani sau minim 480.000 de kilometri pentru autobuze și de opt ani pentru infrastructura de încărcare.
Potrivit sudiului realizat de RATB, în prima etapă va fi introdus un număr redus de linii în zona centrală, cu utilizarea depourilor de troleibuze deja existente, urmând ca în etapa a doua numărul de autobuze electrice să fie suplimentat, dar cu realizarea unor investiții pentru modernizarea depourilor existente, respectiv depoul Titan de tramvaie, depoul mixt de tramvaie-troleibuze de la Bucureștii Noi, depoul Vatra Luminoasă și depoul Victoria, precum și construirea unuia nou, mixt, pentru autobuze și troleibuze, cu 200 de locuri și amenajarea a două autobaze care în prezent sunt dotate cu autobuze Diesel.
Municipalitatea explică faptul că, prin înlocuirea autobuzelor Diesel cu cele electrice se vor reduce noxele în centrul Capitalei, pentru că nu emit poluanți. De asemenea, autobuzele electrice sunt silențioase, fără șocuri la demaraj și la frânare și reduc zgomotul și vibrațiile în zona centrală.
„Autobuzele electrice nu emit poluanți și au costuri reduse de exploatare și întreținere. Pentru că nu au emisii poluante, utilizarea autobuzelor electrice poate reduce poluarea aerului în mediul urban. Asta este o mare îngrijorare și preocupare în marile orașe. Modelele electrice oferă un mers mai liniștit și mai silențios și le fac populare pentru călători”, argumentează municipalitatea.
Parcul Gării de Nord, preluat în administrarea CGMB pentru construirea unei parcări subterane
Consilierii generali vor supune votului și un proiect de hotărâre privind preluarea în administrarea CGMB a Parcului Gării de Nord, în vederea construirii unei parcări subterane.
Parcul Gării de Nord are 15.580 de metri pătrați și se află în prezent în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1. Municipalitatea argumentează necesitatea preluării la Primăria Capitalei prin faptul că parcul face obiectul unei investiții, pentru realizarea parcării subterane Gara de Nord.
"Realizarea Parcajului subteran Gara de Nord va avea implicații asupra fluidizării traficului prin scăderea duratei totale de deplasare datorată scăderii de căutare a unui loc de parcare și eliberarea trotuarelor și a primei benzi de circulație”, se arată în proiectul de hotărâre.
Primăria Capitalei promite, astfel, noi locuri de parcare pentru cei care locuiesc în zonă și pentru cei care au frecvent drumuri la Gara de Nord și spune că va crește siguranța circulației pietonale prin eliberarea trotuarelor de mașinile parcate neregulamentar.
Taxa pentru promovarea turistică a Capitalei în 2018
Taxa pentru promovarea turistică a municipiului București în 2018 se va calcula la fel ca în anii trecuți, prin aplicarea cotei de 1% la venitul din cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței CGMB.
Taxa specială pentru promovarea turistică a municipiului București pentru anul 2018 se calculează prin aplicarea cotei de 1% la venitul din cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include TVA, potrivit proiectului de hotărâre.
Prin instituirea taxei speciale se urmărește creșterea numărului de turiști în București, a duratei de ședere a turiștilor, a veniturilor obținute din turism și introducerea Capitalei pe harta destinațiilor de tip "city break” a UE.
Astfel, taxa se va încasa de către hotel, hotel-apartament, motel sau pensiune turistică odată cu luarea în evidență a persoanelor cazate și va fi depusă la bugetul local al sectorului în care își desfășoară activitatea până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat această taxă.
De asemenea, potrivit proiectului de hotărâre, unitatea de cazare are obligația de a depune lunar o declarație-decont la Direcția de Impozite și Taxe Locale a sectorului în raza căreia este situată respectiva unitate, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa.
Sumele încasate cu titlu de taxă specială vor fi evidențiate într-un cont distinct, potrivit proiectului.
În cazul în care depunerea declarațiilor-decont nu se va face la timp, unitatea va fi sancționată cu o amendă de la 70 de lei la 279 de lei, iar nedepunerea lor se pedepsește cu amendă de la 279 de lei la 696 de lei. Pentru persoanele juridice, amenda este cu 300 la sută mai mare.
Taxa specială de 1% pentru promovarea turistică a Bucureștiului se va folosi pentru susținerea de evenimente care pot genera creșterea numărului de turiști în Capitală, organizarea sau participarea la târguri și conferințe, realizarea de campanii publicitare, promovarea atracțiilor, evenimentelor și obiectivelor turistice din București prin intermediul centrelor de informare turistică, mediul online și social media, se mai arată în proiect.
Studiu de fezabilitate pentru restaurarea și cosolidarea Muzeului Gheroghe Tăttărescu, în valoare de peste 17 milioane de lei de la bugetul local
Un alt proiect supus dezbaterii în ședința de marți a consilierilor prevede aprobarea studiului de fezabilitate privind consolidarea, restaurarea și conservarea Muzeului Gheroghe Tăttărescu, proiect ce ar costa peste 17 milioane de lei și ar dura un an de la data transmiterii Ordinului de începere a lucrărilor.
"Oportunitatea investiției: consolidarea, restaurarea, conservarea și modernizarea Muzeului Gheorghe Tăttărescu, astfel încât să se facă posibilă reintegrarea imobilului în circuitul turistic, muzeal, cultural în scopul accesării fondurilor europene prin Axa prioritară – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Muzeul Gheorghe Tăttărescu funcționează ca filială a Muzeului Municipiului București și este amenajat în casa în care a trăit artistul Gheorghe Tăttărescu, întemeietor al Școlii de Arte Frumoase din Capitală. Clădirea a fost construită la începutul secolului al XIX de Dimitrie Popescu, pe fosta uliță Belvedere, actuală strada Domnița Anastasia nr. 7.
Casa a fost locuință și atelier pentru artist și pentru elevii săi, iar în 1951, în urma donației nepoatei pictorului, Georgeta Wertheimer, aceasta a devenit muzeul memorial, fiind declarată monument istoric.
Muzeul a adăpostit o colecție de picturi, grafică, mobilier de epocă și obiecte personale, iar la eta a fost amenajat atelierul artistului, cu pânze și o galerie de portrete.
Retificare bugetară - aproape 100 de milioane de lei de la ASSMB, peste 32 de milioane de lei de la DGASMB și aproape 18 milioane de lei de la teatrele municipalității, întorși la buget
O nouă rectificare bugetară va fi supusă dezbaterii în ședința de marți a CGMB, urmând ca, dacă se aprobă, la bugetul local să se întoarcă sumele ce nu au putut fi folosită în acest an, respectiv aproape 100 de milioane de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale (ASSMB), peste 32 de milioane de lei de Diregția Generală de Asistență Socială (DGASMB) și aproape 18 milioane de lei de la teatrele de municipalității.
Astfel, bugetul Bibliotecii Metropolitane va scădea cu 640.000 de lei, al Muzeului Național al Literaturii Române cu 347.000 de lei, în timp ce bugetul Operei Comice pentru Copii va scădea cu aproximativ 1 milion de lei. În același timp, Teatrul Bulanda va primi în plus 145.000 de lei, iar celalate teatre vor renunța la sume de bani din bugete într-un total de aproape 18 milioane de lei. De asemenea, bugetul Circului Globus pe anul acesta se va reduce cu 1,7 milioane de lei, al Școlii de Artă cu 189.000 de lei, al CREART cu 1,4 milioane de lei, al ARCUB cu 4,3 milioane de lei, iar al Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic cu 16,9 milioane de lei.
În plus, Universitatea Dalles va renunța la 689.000 de lei, iar Centrul de Protecție a Plantelor, la 33.000 de lei.
Bugetul DGASMB va fi redus cu 32 de milioane de lei, al Direcției Generale de Evidență a Persoanelor cu 251.000 de lei, al Poliției Locale cu 11,8 milioane de lei, iar al Administrației Fondului Imobiliar cu 4,2 milioane de lei. Administrația Străzilor va avea în minus peste 1 milion de lei, Adminsitrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane – 4,6 milioane de lei, Administrația Grădina Zoologică – 1,2 milioane de lei, ASPA – 2,7 milioane de lei, iar Administrația Municipală pentru Consolidare Clădiri – aproape 13 milioane de lei. Bugetul Centrului pentru Seniori se suplimentează, însă, cu 926.000 de lei.
Alte direcții din PMP propun diminuarea bugetului, pe activitate proprie, cu 201 milioane de lei.
