Rușii se pregătesc să-l realeagă duminică pe Vladimir Putin într-un nou mandat de șase ani la Kremlin și să-i consolideze astfel statutul de cel mai puternic om din țară, în toiul unei reintensificări a tensiunilor cu Occidentul.
Acuzat de Londra că a ”ordonat” otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia, criticat de ONU din cauza susținerii lui Bashar al-Assad în Siria, confruntat cu noi sancțiuni din Statele Unite vizând Moscova din cauza amestecului în alegerea lui Donald Trump în 2016, Putin a fost supus unui adevărant torent de critici, de o rară intensitate, în ultima sa săptămână de campanie, , relatează AFP, citată de News.ro.
Dezmințiri, schimburi de acuzații și amenințări cu represalii reciproce care au marcat săptămâna rezumă un mandat marcat de o întoarcere în forță a Rusiei pe scena internațională, dar și instalarea unei atmosfere de cvasi-Război Rece pe fondul conflictului sirian, anexării Crimeei și insurecției în estul Ucrainei a separatiștilor proruși susținuți de Moscova, acuză Kievul și Occidentul.
Impasibil, Putin a încheiat o campanie minimală, întâlnindu-se cu agricultori în sud, susținând un discurs de două minute la un concert în Crimeea și făcând selfie-uri cu tineri.
Creditat cu aproape 70% din intențiile de vot în ultimele sondaje, cel mai puternic om din Rusia, lăudat că a readus stabilitatea după anii '90 - cu prețul unui recul al libertăților, acuză criticii -, are să-și facă prea puține griji.
La vârsta de 65 de ani el urmează să obțină duminică al patrulea mandat, care-l va ține la putere până în 2024, aproape la un sfert de secol după ce a fost desemnat succesorul său de către Boris Elțîn.
Candidatul milionar al Partidului Comunist Pavel Grudinin este creditat cu 7-8% din intențiile de vot, iar al treilea, ultranaționalistul Vladimir Jirinovski, cu 5-6%, urmat de jurnalista Ksenia Sociak, creditată cu 1-2% din intențiile de vot. Ceilalți patru candidați sunt creditați cu scoruri neglijabile.
GENERAȚIA PUTIN
În lipsa suspansului și având în vedere îndemnurile la boicot ale opozantului Aleksei Navalnîi, principalul obiectiv al Kremlinului în această campanie atonă a fost să-i convingă pe alegători să iasă la vot, mai ales pe cei din ”generația Putin” - tinerii care votează prima oară și care-l știu doar pe Putin la putere.
Din Peninsula Kamciatka, în est, și până în enclava Kaliningrad, în vest, cei 107 milioane de alegători din imensa țară cu 11 fuse orare încep să voteze la ora locală 8.00 - și anume de sâmbătă seara de la ora 20.00 GMT (22.00, ora României) în estul țării. Ultimele secții de votare vor fi închise duminică la ora 18.00 GMT (20.00, ora Romaniei).
În străinătate, Kievul a decis să blocheze votul alegătorilor ruși rezidenți în Ucraina, în semn de protest față de organizarea alegerilor prezidențiale în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
Scrutinul are loc la exact patru ani de la ratificarea alipirii Crimeei, decisă în urma unui referendum denunțat drept ilegal de Kiev și Occident.
Dacă otrăvirea în Marea Britanie a lui Serghei Skripal și a fiicei sale are puține șanse să influențeze votul rușilor - obișnuiți cu acuzații occidentale la adresa Moscovei -, el riscă însă să dea tonul viitorului mandat al lui Vladimir Putin, ultimul său mandat, potrivit Constituției, de care a promis să nu se atingă.
”Consecințele în politica externă cu privire la Rusia vor fi mai serioase” decât la nivelul țării, avertizează Aleksandr Baunov, un expert de la Centrul Carnegie din Moscova.
Atacul ”unui cetățean european pe un teritoriu european readuce temeri cu privire la Rusia. Nu este bine pentru Kremlin”, apreciază el.
”STĂM DREPȚI”
Sigur de realegerea lui Vladimir Putin, Kremlinul a făcut totul ca participarea, singurul barometru adevărat al acestui scrutin, să fie cât mai puternică posibil duminică.
Această miză a căpătat o importanță deosebită odată cu îndemnurile la boicot ale lui Alelsei Navalnîi, marele absent din alegerile prezidențiale, singurul în măsură să mobilizeze zeci de mii de persoane împotriva puterii, dar a cărui candidatură a fost interzisă din cauza unei condamnări judiciare pe care el o denunță ca ”fabricată” piesă cu piesă.
Președintele rus în exercițiu aproape că nu a făcut campanie, limitându-se la două participări, de două minute fiecare, la concerte de susținere. El a refuzat orice dezbateri televizate.
Însă s-a ilustrat printr-un discurs foarte dur pe care l-a susținut în fața membrilor Parlamentului, în care a lăudat îndelung noile rachete ”invincibile” ale armatei ruse, dezvoltate ca răspuns la proiecte de scurt antirachetă, somând Occidentul să ”asculte” în sfârșit Rusia.
”În America și în Europa, ei încearcă să ne facă să ne pliem, să ne îngenunchieze, însă noi stăm drepți. Ne-au promis o criză, dar am rezistat. Aceasta este principala calitate a lui Putin”, apreciază Serghei Babaiev, un alegător moscovit în vârstă de 55 de ani.
