Protestele din România au adus țara în centrul atenției lumii, scrie The New York Times, care prezintă poveștile mai multor români care le-au împărtășit jurnaliștilor americani experiențele lor în privința corupției și de ce au ieșit în stradă.
Corupția este o problemă endemică în Europa de Est. Însă lupta României împotriva acestui flagel, care durează de mult timp, a adus acest dosar în centrul dezbaterii politice.
Deși Guvernul a abrogat Ordonanța și a supraviețuit unei moțiuni de cenzură miercuri, criticii săi continuă să lupte, arată news.ro.
Săptămâna trecută, când protestele au luat amploare, New York Times le-a cerut românilor să își împărtășească experiențele personale cu corupția. Oamenii au vorbit despre cazurile de dare de mită cu care se întâlnesc zi de zi – în spitale, școli și instituții publice.
Unii au declarat că se simt neputincioși, deoarece corupția este o problemă cu rădăcini adânci în cultura țării. Însă mulți au fost înfuriați de ordonanța Guvernului, care i-ar fi putut ajuta pe unii politicieni cunoscuți și submina lupta anticorupție.
Cotidianul prezintă o parte dintre mesajele primite.
„Corupția este atât de adânc înrădăcinată în sistemul medical, încât este aproape imposibil să se schimbe ceva fără ajutorul sistemului judiciar”, a scrie medicul Dan Arama, din București. „Mulți dintre colegii mei iau mită de la pacienții lor. O parte dintre ei nu vor trata pe cineva care nu le oferă bani, deși sistemul medical din România garantează accesul gratuit la servicii medicale. Eu nu iau bani de la pacienții mei și, când refuz banii oferiți, unii sunt îngrijorați, crezând că îi refuz pentru că au vreun fel de boală terminală. Unii cred că ești un medic slab dacă îi tratezi fără plată”, a adăugat el.
Medicul de 31 de ani a precizat că a fost la toate protestele din București în ultimele trei săptămâni. „La fel ca mulți alții, am simțit că ordonanța de urgență guvernamentală recentă, care a fost adoptată la 10.30 p.m., a fost primul semn că România întoarce spatele democrației și statului de drept”, a subliniat el.
“Am plătit mulți bani – echivalentul a 5.000 de euro – la spital, de la portar, până la infirmiere, asistente, rezidenți, medici, dar și pentru medicamente pentru soțul meu, care nu avea nicio șansă să supraviețuiască. În general, trebuie să dai mită pentru a obține ceva. Așa era pe vremea lui Ceaușescu și la fel a rămas până astăzi”, a povestit Cristina Iftode, fost matematician, în vârstă de 62 de ani, din București.
În ceea ce privește protestele, ea a afirmat că a luat parte, „din indignare față de modul hoțesc în care au adoptat Ordonanța de Urgență 13 și față de conținutul său și intenția de a-l salva pe infractorul Dragnea”.
În 2015, incendiul de la clubul Colectiv din București a fost pus, în mare parte, pe seama corupției. Oana Celia Gheorghiu, un translator și lector universitar în vârstă de 38 de ani, din Galați, și-a pierdut trei prieteni în incendiu.
„Am participat la toate protestele de la Galați, începând din noaptea în care Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 13/2017. Nu sunt genul revoluționar, însă indignarea pe care am simțit-o în acea noapte m-a făcut să mă alătur sutelor de mii din stradă”, a scris ea.
Ioan-Radu Tănăsescu, dezvoltator IT, povestește că a fost nevoit să dea mită pentru „a obține lucruri normale, care nu ar fi trebuit să necesite vreo plată, precum reconectarea la energie electrică după o neplată. Mita a făcut ca procedura pentru a mă reconecta la rețeaua de electricitate să dureze numai trei zile după ce am plătit în totalitate factura. Fără mită, ar fi durat trei luni”. „Țara noastră s-a luptat de decenii cu corupția. Când eram copil, credeam că acești politicieni sunt atotputernici, legea părea că nu li se aplică lor. Acest lucru m-a deranjat întotdeaunea pe mine și pe toți cei pe care îi cunosc, chiar și pe susținătorii Partidului Social-Democrat”, a adăugat el.
Tănăsescu a ajuns în Piața Victoriei „la numai o oră sau două după ce au adoptat Ordonanța de Urgență 13/2017. Le-am promis că nu va trece, le-am promis că vor plăti un preț politic”.
O profesoară universitară din Sibiu, Monica Vlad, în vârstă de 49 de ani, a povestit pentru New York Times că a fost supusă la presiuni pentru a promova studenți care nu au participat niciodată la cursuri. “Mi s-a oferit mită pentru aceasta și am fost sancționată din cauza integrității mele. Am fost nevoită să plec din țară de multe ori, din cauza corupției îngrozitoare și pentru că salariul meu lunar era insuficient pentru supraviețuire. Colegii mei au încasat sume enorme de bani pentru că au vândut lucrări de licență și note. (Ei – n.r.) au luat și produse făcute în casă de ‘candidați’, ca brânză, băuturi alcoolice și chiar ouă!”, a declarat ea.
Un student de 25 de ani din Cluj-Napoca, Tamas Hunor Kecskes, dezvăluie pentru cotidianul american cum este să crești cu corupția. „În orașele mici, ca orașul meu natal, nepotismul este la fel de natural ca a moșteni ceva de la părinții tăi, ca mersul duminica la biserică sau ca schimbarea anotimpurilor: Este unul dintre obiceiurile noastre sau ceva ce se întâmplă de la sine”, a afirmat el.
Același lucru îl spune și Rareș Petru Achiriloaie, în vârstă de 22 ani, student la Paris. „Crescând în România, ești înconjurat de noțiunea de ‘corupție’. Auzi familii discutând cum un politician s-a îmbogățit folosindu-și influența. Poți vedea cum se ceartă la televizor toată ziua din această cauză. Când ajungi la maturitate, înțelegi corupția ca o parte activă a societății tale”, spune el.
„Am crescut în ’90, într-o țară unde țineai întotdeauna un pachet de țigări Kent și o sticlă de whiskey în sertar. Le țineai pentru o vizită la medic, pentru a intra la o școală bună; le țineai pentru când aveai un proces sau chiar pentru a merge în vacanță. România a făcut progrese enorme în ultimii ani. S-a ridicat o nouă generație, care nu are sertare pline cu cadouri pentru mită”, subliniază și Lucian Alexe, în vârstă de 28 de ani, expert în comunicare care lucrează la Bruxelles.
