Ministrul Apărării, Gabriel Leș, este prezentat ca indicând Grupul Naval Francez (DCNS) drept câștigător al licitației pentru achiziția celor patru corvete multifuncționale destinate Marinei Militare Române, contract de peste 1 miliard de euro, cu precizarea că acesta nu s-a pronunțat direct cu privire la câștigătorul licitației pentru corvete, dar a spus că „ordinea se cunoaște”, fiind cea apărută deja în presă.
"Naval Group, câștigătorul licitației pentru corvete" este titlul articolului redactat de publicația Defense România în urma unui interviu cu ministrul de resort.
Întrebat dacă va fi reluată procedura de evaluare a celor trei oferte depuse, în cazul în care, prin absurd, procurorii termină ancheta până în iunie, Gabriel Leș este citat spunând: ”Nu, ar trebui anunțat câștigătorul. Din păcate, a apărut și-n presă, se știe tot, ordinea, poziționarea celor trei competitori. În funcție de decizia care se va lua la Departamentul pentru Armament, să vină cu o propunere de decizie cât mai repede”.
Naval Group (Franța), Damen (Olanda) și Fincantieri (Italia) sunt cei trei competitori în această licitație. Potrivit informațiilor apărute în presă, Naval Group ar fi depus o ofertă de 1,2 miliarde de euro, celelalte oferte fiind de 1,25 miliarde de euro (Damen) și 1,34 miliarde de euro (Fincantieri).
Atunci a fost fost sesizat Parchetul Militar cu argumentul că situația este de natură să afecteze realizarea interesului național de securitate în ceea ce privește Programul de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”.
La acel moment exista și un litigiu pe rolul Curții de Apel Constanța, prin care Șantierul Naval Constanța, ca parte la „Asocierea dintre Naval Grup Franța și Șantierul Naval Constanța S.A.”, solicita „anularea în tot a HG nr. 48 / 2018”, act normativ care fundamentează derularea licitației. Ulterior, Șantierul a renunțat la proces.
La finele anului trecut, președintele PSD Liviu Dragnea afirma că la nivel guvernamental s-a greșit în privința achiziționării de corvete, pentru că trebuia să fie redactat un contract de tip acord "guvern la guvern" și adoptată o decizie strategică privind țara din care provine compania cu care să fie încheiat acest contract.
"Să plecăm de la «Le Figaro». Ăla de fapt nu a fost un interviu (cu Ion Iliescu, acesta contestând unele afirmații cu atacuri la adresa lui Dragnea - n.r.) de fapt, a fost o discuție înregistrată cum a fost înregistrată. (...) Dacă este ceva neadevărat și s-a dovedit că a fost ceva neadevărat, adică o mistificare, înseamnă că undeva este un interes, un interes incorect sau nelegitim. Tot în Franța a apărut în nu mai știu ce ziar de mai mic tiraj, dar trebuia să apară, că Guvernul francez este foarte supărat pe mine că eu blochez Ministerul Apărării să nu care cumva să cumpere corvetele de la francezi, pentru că vreau să le dau la olandezi. Pe ce se bazează asta? Pe nimic. Ce încearcă de fapt? Să pună presiune pe Ministerul Apărării să facă corvetele cu francezii. Habar n-am cu cine o să le facă. (...) Aici cred că s-a greșit de către ministrul Apărării precedent, sau de către Guvern, acest tip de contracte de o asemenea valoare, de o asemenea importanță strategică, trebuia făcut de tip acord guvern la guvern și luată decizia strategică cu care țară să mergi, că nu se cumpără biciclete, se cumpără corvete, dincolo de faptul că este un miliard și ceva de euro, cred, sunt foarte importante pentru sistemul de apărare al României", a spus atunci Dragnea la Antena 3.
Grupul Naval Francez este încă implicat într-un scandal de corupție în Malaysia, pentru vânzarea, în 2002, a două submarine, fiind vehiculate suspiciuni de mită în relația cu autoritățile acestui stat și ridicate semne de întrebare față de moartea anumitor persoane implicate în tranzacție. Anchetele derulate până acum nu au relevat probe în acest sens, iar acuzațiile au fost negate de ambele părți, Reuters anunțând însă, la finele anului trecut, că ancheta a fost redeschisă.
Tot Reuters anunța, în 2017, că procurorii francezi au deschis o anchetă legată de potențiala "corupție a funcționarilor străini" în cazul unui contract de 7,5 miliarde de euro între DCNS și Brazilia pentru vânzarea a 5 submarine.
Grupul francez a negat acuzațiile de fiecare dată, transmițând că respectă legislația fiecărei țări.
