Excluderea avocaților din categoria funcționarilor publici și, astfel, din sfera corupției private, precum și scutirea lor de obligația denunțării infracțiunilor pe care le află în activitate conduc la o impunitate legală absolută pentru această categorie profesională, este opinia Ministerului Justiției, exprimată într-un document, ștampilat F.F. URGENT, privind modificările propuse în acest sens de Parlament în cazul Legii profesiei de avocat.
Modificările au fost pe punctul de a fi votate săptămâna trecută de Camera Deputaților, care este for decizional al Parlamentului pentru proiectul de lege respectiv, dar în cele din urmă au fost amânate pentru a doua oară, astfel încât deputații din Comisia Juridică să mai discute asupra lor.
Amânarea poate fi explicată și prin faptul că, înainte cu o zi de dezbaterea deputaților, Ministerul Justiției, prin intermediul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, a transmis deputaților un document cu ștampila F.F. URGENT, în care își exprima obiecțiile legate de proiectul legislativ.
Ministerul Justiției consideră foarte gravă excluderea avocaților din sfera funcționarilor publici, respectiv din categoria persoanelor cărora le sunt aplicate prevederile Codului Penal (art. 308) privind infracțiunile de corupție și de serviciu.
CITEȘTE ȘI Amenzi majorate pentru avocați, notari, poliție și vamă dacă nu transmit primarilor date fiscale despre persoane și firme "În exercitarea profesiei, avocații sunt parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici sau persoanelor prevăzute de art.308 Cod penal, cu excepția situațiilor în care atestă identitatea părților, a conținutului sau datei unui act", este textul articolului incriminat de minister.
Parlamentarii și-au argumentat modificările printr-o decizie a CCR, care spunea însă contrariul
Parlamentarii au susținut că modificările sunt necesare în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 2/2014, dar așa, cum subliniază Minsterul Justiției, legea găsită neconstituțională de judecătorii Curții excepta de la dispoziții din Codul penal, care definesc noțiunile de "funcționar public" și "funcționar", o serie de categorii de persoane precum "președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care îți desfașoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat".
De altfel, ministerul invocă motivarea deciziei Curții, potrivit căreia excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care se poate justifica intervenția legiuitorului.
Prin urmare, Ministerul Justiției arată că menționarea expresă a faptului că avocații nu pot fi asimilați funcțiilor publice din perspectiva legii penale este în contradicție cu principiile generale ale dreptului penal. În plus, mai arată Justiția, nu poate fi confundată noțiunea autonomă de "funcționar public” din Codul penal cu înțelesul funcționarului public din Statutul funcționarilor publici.
Ministerul mai arată că articolul 308 din Codul Penal nu are în vedere persoane având o anume calitate, ci se referă la orice persoane care, indiferent de calitatea lor, se află în anumite raporturi cu un funcționar, iar a exclude avocații de la aplicabilitatea unei astfel de norme penale (după ce au fost excluși din sfera funcționarilor publici), care nu are în vedere anumite date personale, ci numai situații cu caracter obiectiv, ar însemna a institui o normă cu caracter discriminator și, prin aceasta, neconstituțional.
"În concluzie, apreciem că promovarea unei astfel de modificări va avea drept consecință consacrarea legislativă a unei impunități legale absolute pentru avocații care săvârșesc fapte de corupție ori de serviciu", afirmă Ministerul Justiției, care atrage totodată atenția că toții avocații care au comis o infracțiune până la data intrării în vigoare a noilor modificări vor fi scutiți de răspunderea penală pentru aceste fapte.
Potrivit Parlamentului, avocații ar trebui să denunțe de la clienți doar infracțiuni de omor sau genocid
Un alt articol care a strârnit obiecția Justiției este cel care prevede că nu constituie infracțiune fapta avocatului de nedenunțare a unor infracțiuni despre care ia la cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția următoarelor infracțiuni: 1. omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; 2. genocid, infracțiuni contra umanității sau infracțiuni de război contra persoanelor.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a verificat aproape toate casele de avocatură din București "Prin modificarea propusă se creează un regim de impunitate pentru avocați, textul lăsând nepedepsită conduita avocatului de nedenunțare în cvasi-totalitatea situațiilor în care acesta are cunoștință despre săvârșirea unor infracțiuni intenționate (planificate)", este de părere Ministerul Justiției.
Ministerul prezintă obiecții și cu privire la modificarea regulilor privind percheziția sediului profesional al avocatului, constatând că nu sunt prezentate rațiunile pentru care se propune participarea obligatorie a decanului baroului în cazul unei astfel de percheziții.
"Condiția prezenței decanului baroului la desfășurarea percheziției nu poate fi justificată printr-o rațiune de interes general, nu este întâlnită în situația altor profesii și poate da naștere la tergiversări sau chiar la imposibilitatea administrării mijlocului de probă în condițiile în care nu sunt stabilite dispoziții procedurale care să reglementeze ipoteza în care decanul baroului (sau reprezentantul acestuia) nu poate fi contactat sau nu se poate prezenta la percheziție", este indicat în documentul citat.
Justiția apreciază de asemenea că prevederea care interzice ridicarea de înscrisuri, suporturi de imagine și date care au legătură cu cazul unui client, în cadrul percheziției, poate conduce la obstrucționarea procesului penal.
"Se constată că prin modificările introduse, membrii profesiei de avocat, deși se găsesc în situații obiectiv identice cu celalalte persoane subiect al percheziției, beneficiază de un tratament juridic diferit", afirmă Ministerul Justiției, care adaugă că astfel de prevederi contravin Constituției.
Asemenea excepții nejustificate sunt regăsite de minister și în cazul articolului care stabilește că raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) din Codul de procedură Penală. Infracțiunile în cauză sunt cele contra securității naționale, traficul de droguri, arme sau persoane, terorismul, spălarea banilor, falsificarea de intrumente de plată, șantajul, violul sau corupția.
CITEȘTE ȘI Notarii se vor asigura în sistemul public de pensii fără să mai fie obligați să depună D 600 - proiect Ministerul Justiției subliniază, în concluzie, că punctul său de vedere curpinde observațiile transmise anterior de întreg sistemul judiciar (Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție), dar că membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaților nu au ținut cont de ele.
SUA, îngrijorată de modificările propuse de Parlament
Cu câteva zile înainte de discutarea proiectului de lege în plenul Camerei Deputaților, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a discutat cu președintele Camerei Deputaților despre “pericolul” pe care îl reprezintă adoptarea unor modificări legislative, precum această imunitate extinsă pentru avocați, care ar afecta lupta anticorupție.
"Am discutat și alte legi care nu cred că ar fi benefice pentru România: propunerile de modificare a Agenției Naționale de Integritate și legea care oferă super-imunitate avocaților. În viziunea Statelor Unite, acestea nu ar consolida instituțiile din domeniu și nici lupta împotriva corupției (...) Una e propunerea care schimbă radical ceea ce face Agenția Națională de Integritate, cealaltă prevede o imunitate extinsă a avocaților, ca și categorie profesională. Cele două propuneri nu vin să sprijine lupta anticorupție din România", a spus ambasadorul american.
