Responsabili inclusiv de pensia angajaților și aducând anual la buget până la 30 de milioane de euro numai din amenzi aplicate pentru nerespectarea regulilor în domeniu, angajații Inspecției Muncii sunt printre cei mai slab plătiți din țară, reușind cu greu să depășească un salariu de 2.000 lei net, și asta dacă au vechime maximă. Cu o activitate relativ similară pentru încasări la buget, dar fără intervenții directe și în favoarea angajaților, inspectorii Fiscului sunt de 3-4 ori mai bine plătiți, rezultând astfel o diferențiere cel puțin ciudată.
Având ca principal scop urmărirea îndeplinirii de către angajatori a obligațiilor legale în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și al supravegherii pieței, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă, Inspecția Muncii, prin combaterea muncii "la negru" și a practicii de folosire a personalului fără contract de muncă sau cu un interval redus de activitate indicat fictiv în contract, contribuie în final atât la volumul de încasări la buget - prin amenzi aplicate și taxe plătite în baza contractelor de muncă încheiate în urma controalelor - dar și la viitoarea pensie a angajaților.
Iar procesele verbale de constatare a neregulilor încheiate de Inspecția Muncii au cea mai mică rată de contestare în instanță (puțin peste 10% în 2015, la un total de 27.013 procese verbale încheiate după 72.882 controale).
Datele oficiale relevă însă că Inspecția Muncii are printre cei mai slab plătiți angajați dintre bugetari, dincolo de faptul că trebuie să fie incoruptibili, cei mai mulți inspectori fiind salarizați cu 1.700 lei net, dacă au vechime și "funcție". Directorul Corpului de Control, care trebuie să se asigure că toți inspectorii respectă legislația, iar sancțiunile pentru încălcarea regulilor sunt aplicate corect oricărui om de afaceri, indiferent cine, este plătit cu mai puțin de jumătate decât omologul său din ANAF.
Comparativ, inspectorii Fiscului sunt remunerați de 3-4 ori mai mult.
Contactat de Profit.ro pentru o explicație pe această temă, Mihai Nicolae Ucă, directorul Corpului de Control al Calității Inspecției, a arătat că a înaintat Ministerului Muncii „statutul inspectorului de muncă” care ar trebui să rezolve o parte importantă din problemele existente.
"Dincolo de nivelul salarial redus, inspectorii de muncă au și alte probleme, pornind de la legislația imperfectă până la inventivitatea chiar a persoanelor fără contract de muncă, dar care nu vor să își piardă job-ul plătit «la negru», fără a se gândi ce pensie vor avea dacă nu achită contribuții. Cu toate acestea, consider cu tărie că inspectorii de muncă își fac cu conștinciozitate și devotament meseria, chiar dacă uneori sunt puși în situații dificile în timpul controlului, respectiv sunt amenințați, insultați, intimidați. Tocmai din acest motiv, pentru a asigura o siguranță sporită inspectorilor de muncă, împreună cu Inspectorul General de Stat, dl. Dantes Nicolae Bratu, am promovat «statutul inspectorului de muncă», care a fost înaintat Ministerului Muncii și se află acum în dezbatere publică. Acest statut sperăm că va rezolva o parte importantă din problemele cu care ne confruntăm. Consider că a avea o slujbă la stat este mai mult decât a avea «un job». Îmi place să cred că cei care au ales acest tip de carieră din dorința de a construi o mai bună societate, atât câți sunt ei, vor și reuși acest lucru.
Cred că actuala formulă guvernamentală este de bună credință și dorește rezolvarea unor probleme în administrația publică. Categoria celor «veșnic nemulțumiți» a fost și va există mereu. Eu personal am mare încredere în mult discutata și așteptată Lege a salarizării”, a spus Mihai Nicolae Ucă.
Angajatori care vor dosar la Parchet
Astăzi, Codul Muncii stabilește clar că angajatorii care folosesc forța de muncă "la negru", adică salariați care nu sunt angajați cu forme legale, sunt amendați cu 10.000 de lei pentru fiecare persoană identificată în această situație, pentru primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.
Dacă sunt folosite de la 5 persoane în sus fără un contract de muncă, fapta devine infracțiune și necesită întocmirea unui dosar care să fie trimis la Parchet, pentru a fi decisă aplicarea unei amenzi penale sau chiar pedeapsa cu închisoarea pentru 1-2 ani. Invariabil însă, orice dosar trimis la Parchet pentru acest motiv este clasat, deoarece angajatorii respectivi nu reprezintă un pericol public.
Acesta este și motivul pentru care unii angajatori fac tot posibilul să aibă nu până la 3, ci de la 5 persoane în sus fără contract de muncă, deoarece astfel scapă și de amenda de 10.000-20.000 de lei, dar și de amenda penală sau închisoare.
Chelneri așezați la masă pe post de clienți
Una dintre experiențele relatate de către un inspector al Muncii reliefează inventivitatea de care dau dovadă chiar persoanele care lucrează "la negru".
"Eram împreună cu mai mulți inspectori pe litoral, în control la mai multe spații comerciale. Evident, odată intrați în primul centru a pornit «telefonul fără fir», astfel că în puține minute deja se știa la capătul celălalt al drumului că suntem în zonă. Și intrăm într-o pizzerie pentru care erau indicii că lucrătorii nu au contract de muncă, fiind plătiți «la negru». Iar în momentul în care intrăm, toți chelnerii se așază la masă, dându-se drept clienți. Le spun «măi, vezi că se arde pizza în cuptor». Răspunsul chelnerului-client? «Da, ciudat, nu e nimeni aici care să servească?».
