Ministerul Justiției afirmă că, urmare a deciziei de marți a Curții Constituționale a României (CCR) referioare la abuzul în serviciu, această infracțiune urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric, invocând faprul că deciziile CCR sunt obligatorii și au valoare numai pentru viitor.
Curtea Constituțională a judecat, marți, excepția de neconstituționalitate depusă de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, în privința definiției abuzului în serviciu, Guvernul cerând Curții să respingă ca inadmisibilă solicitarea fostei soții a liderului PSD, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.
judecătorii au stabilit însă că impunerea unui prag valoric în ceea ce privește abuzul în serviciu este de competența Parlamentului.
"Față de cele statuate, conținutul infracțiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric", afirmă acum Ministerul Justiției, după ce își expune argumentele în favoarea acestei afirmații, arată news.ro.
Astfel, Ministerul Justiției arată că, prin Decizia nr. 405 de marți, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal și a constatat că “acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma îndeplinește în mod defectuos din cuprinsul acestora se înțelege îndeplinește prin încălcarea legii”.
"În esență, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară se realizează doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă. Curtea reține că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie. (...) Cutea s-a pronunțat asupra acelorași dispoziții legale, din perspectiva criticilor vizând inexistența unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensități a vătămării rezultate din comiterea faptei", arată Ministerul Justiției.
De asemenea, Ministerul Justiției citează comunicatul de presă al CCCR, potrivit căruia, respingând ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reținut că, “dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu”.
MJ mai precizează că deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial, iar de la data publicării deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Instanța Supremă a decis pe 28 martie să sesizeze CCR în privința definiției abuzului în serviciu, la cererea fostei soții a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.
Bombonica Prodana a depus, în 2 martie, o cerere de sesizare a Curții Constituționale privind definiția abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “îndeplinește în mod defectuos" dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracțiune să fie definită ca abuz în serviciu.
Procurorul DNA s-a opus acestei cereri și a arătat că judecătorii Curții Constituționale s-au mai pronunțat în trecut pe spețe similare.
Avocații Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curții Constituționale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituțională.
