Prevederea legală care stabilește că elaborarea unei lucrări științifice sau a unei invenții brevetate conduce la scurtarea perioadei de detenție la care este condamnată o persoană a fost suspendată de Guvern până la 1 septembrie.
La acest moment, legea stabilește că o lucrare științifică scrisă în închisoare este egală cu executarea a 30 de zile de detenție.
"S-a ținut cont de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii conform căruia adevăratele lucrări științifice pot constitui în continuare un element de susținere pentru executorii lor astfel încât să beneficieze de această facilitate, dar Guvernul consideră că s-a făcut un abuz de drept prin utilizarea excesivă a acestei prevederi", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
În intervalul în care prevederea este suspendată, Guvernul va încerca să găsească un mecanism incluzând criterii pe baza cărora o lucrare să fie considerată ca având sau nu un caracter științific.
Ordonanța de suspendare, aprobată miercuri de Guvern, nu are efect în cazul lucrărilor deja scrise.
Conform datelor guvernamentale, în 2006 nu a fost scrisă nicio lucrare în închisoare, pentru ca anul trecut să fie înregistrate 337 astfel de lucrări, cu tendință de creștere în continuare, având ca efect reducerea numărului de zile de închisoare.
Printre numele cunoscute care și-au obținut în acest mod scurtarea perioadei de detenție se numără oameni de afaceri, sportivi sau politicieni, precum Adrian Năstase, George Copos, Gigi Becali, Gheorghe Popescu, Sorin Roșca Stănescu. Aflați în închisoare, au mai scris cărți Dan Voiculescu, Dinel Staicu, Mihai Stoica, Dan Diaconescu, Codruț Sereș, Antonie Solomon, Corneliu Iacubov, Ioan Becali, Cătălin Voicu.
Ministrul Justiției a propus abrogarea acestei prevederi, dar Guvernul a decis ca norma legală să fie doar suspendată până în luna septembrie.
În nota de fundamentare a actului normativ, Ministerul Justuției arată că a fost nevoit să propună modificarea legii după ce a constatat o inflație de astfel de lucrări în ultimii doi ani.
"În perioada 2014-2015 s-a constat o creștere fără precedent a numărului lucrărilor științifice elaborate și publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, ajungându-se, practic, la deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum și la practicarea, de către unii beneficiari ai dispozițiilor legale anterior menționate, a unui adevărat abuz în utilizarea frecventă a acestor beneficii, generând în practică, nu numai oprobriul opiniei publice, dar și scurtarea considerabilă a pedepselor", arată ministerul de resort.
CITEȘTE ȘI Mircea Băsescu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Reacția lui Traian Băsescu Potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, dacă în 2006 nu s-a înregistrat nicio astfel de lucrare, în 2007 au fost scrise 4 lucrări; în 2008 – 2 lucrări; în 2009 – 6 lucrări; în 2010 – 3 lucrări; în 2011 – 3 lucrări și în 2012 – 6 lucrări. Din 2013, când s-au înregistrat 14 lucrări scrise de persoane condamnate la detenție, numărul operelor din închisori a crescut la 89 lucrări în 2014 și la 337 lucrări în 2015.
Astfel, din 2013 până la finele anului 2015, au fost elaborate și publicate 440 de lucrări științifice de către 229 de persoane condamnate.
În ceea ce privește lucrările cu caracter științific aflate în curs de elaborare, numărul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016, cele din urmă fiind elaborate de 63 de persoane condamnate. Conform acestor date, o persoană condamnată lucrează concomitent la mai mult de o lucrare științifică.
Justiția apreciază, în urma acestor date, că prin activitatea de elaborare a unor lucrări științifice, "o persoană privată de libertate nu intenționează și nici nu mai este încurajată să își formeze o conduită corectă față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă", singurul scop fiind scurtarea șederii în închisoare.
Autoritățile consideră că situația a escaladat cu consecințe nu doar asupra regimului de executare a pedepselor, ci și a valorii operelor lucrărilor științifice în general, provocând o reacție puternică din partea societății civile și a mediului academic.
