Anca Alexandrescu, fost coordonator al Departamentului de Comunicare al Executivului în timpul Guvernului Ponta, inclusiv în momentul semnării memorandumului de înțelegere din 2013 dintre autoritățile de la București și KMG International privind stingerea datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, a preluat, începând de miercuri, funcția de director Comunicare și Relații Publice pentru toate activitățile și operațiunile desfășurate de grupul KMG International în cele 11 țări unde este prezent.
"Sunt convinsă că experiența și expertiza Ancăi vor contribui la stabilirea unui dialog constructiv și eficient între reprezentanții companiei și toate părțile interesate de activitățile și operațiunile grupului. În ultimii ani, prioritatea noastră a fost să ne dezvoltăm operațiunile locale, să comunicăm rezultatele extraordinare obținute și să fim deschiși la orice invitație la dialog. Având în vedere perioada actuală, suntem cu atât mai mult încrezători că un proces transparent de comunicare va aduce numai beneficii părților interesate", a declarat Mihaela Ungar, șefă a CEO Block de la KMG International.
Cu o experiență de peste 20 de ani în relații publice, Anca Alexandrescu a debutat în 1993 ca redactor în cadrul publicației "Evenimentul Zilei", unde a deținut ulterior și funcția de redactor șef. Printre publicațiile la care aceasta a mai activat se numără Ziua, Ultimul cuvânt sau The Day USA.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Putin susține că va elimina sancțiunile impuse sectorului turistic din Turcia Începând cu 2004, aceasta a deținut diferite roluri în administrația publică, în special în sfera comunicării. Astfel, Anca Alexandrescu a fost consilier de comunicare al fostului premier Adrian Năstase, în perioada 2001-2004, iar ulterior a îndeplinit aceeași funcție pe lângă fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu.
În perioada 2012-2015, Anca Alexandrescu a fost secretar de stat la Cancelaria primului ministru, îndeplinind funcția de coordonator al Departamentului de Comunicare. Alexandrescu a făcut parte și din Consiliile de Administrație a două companii de stat de importanță strategic-militară, respectiv producătorul de armament, tehnică militară și muniție Romarm și IOR, producător de aparatură optică, inclusiv pentru industria de apărare.
În 2013, statul român și Rompetrol Group, actualmente KMG International, au semnat un memorandum de înțelegere potrivit căruia kazahii se angajau să plătească 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol către statul român în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare (RRC), care operează rafinăria Petromidia. În prezent, KMG International controlează 48,11% din acțiunile RRC, iar statul român, prin Ministerul Energiei - 44,69%.
CITEȘTE ȘI Primele plăți cu cardul la ANAF vor putea fi făcute în câteva zile În plus, KMG International se angaja să constituie un fond de investiții în valoare de 1 miliard de dolari pentru investiții în sectorul energetic din România, la fond urmând să participe cu resurse și statul român. Memorandumul semnat în februarie 2013 prevedea însă că aceste angajamente încetează, în anumite condiții.
"Angajamentele asumate de către Părți în prezentul memorandum vor înceta în cazul demarării sau reluării oricărui litigiu sau demers legal sau administrativ de către oricare dintre Părți sau de către un afiliat al acesteia împotriva celeilalte Părți sau a unui afiliat al acesteia în legătură cu Litigiul. Afiliat, în înțelesul prezentei clauze, înseamnă orice afiliat al TRG (The Rompetrol Group, actualmente KMG International – n.r.) sau orice autoritate publică a statului român", este prevăzut la ultimul articol al memorandumului din 2013.
Recent, KMG International a anunțat că își va continua demersurile de acționare în instanță a României la tribunalul arbitral de la Stockholm, în baza tratatului Carta Energiei, precum și la tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială de la Washington, considerând că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, de menținere a sechestrului instituit de DIICOT luna trecută pe active ale companiei în dosarul Rompetrol 2, este "nedreaptă". Mai mult, kazahii susțin că valoarea activelor pe care s-a pus sechestru se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu față de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de procurorii DIICOT.
CITEȘTE ȘI Biriș: Micile afaceri vor plăti impozit forfetar cu 1.460% mai mult pe mp decât marii hotelieri care vor datora taxe cât un angajat cu salariu mediu În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au instituit, pe 9 mai, sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale celor trei companii, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro. Dosarul este disjuns din cel în care au fost deja condamnate mai multe persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu.
Inițial, procurorii au pus sub acuzare 14 persoane în acest dosar, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS; cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart. Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală pentru patru foști miniștri - Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
CITEȘTE ȘI Două tablouri de Adrian Ghenie, vândute de casa Sotheby’s cu peste 2,5 milioane de lire sterline Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare.
La acest grup ar fi aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Gruparea ar fi urmărit, potrivit DIICOT, să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
Această activitate ar fi culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003, prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.
