Surse au declarat pentru The Guardian că Charlotte Appleyard, directorul pentru dezvoltare al muzeului, l-a găzduit pe 18 august pe fondatorul PayPal la o vizionare VIP a tapiseriei, care încă nu a fost deschisă publicului.
Ca răspuns la întrebările adresate de The Guardian, o sursă separată din cadrul muzeului a confirmat că vizita a avut loc. Publicația britanică notează că George Osborne, președintele muzeului, știa despre vizionare, dar că nu a participat la aceasta alături de Thiel, scrie Hotnews.ro
Conducerea de rang înalt a muzeului ar fi fost avertizată cu privire la posibila percepție publică potrivit căreia i s-ar acorda un tratament preferențial unei persoane care are legături cu Jeffrey Epstein și a cărei companie de software listată public, Palantir, joacă un rol considerat controversat inclusiv în Marea Britanie.
Unii angajați ai British Museum și-ar fi exprimat de asemenea îngrijorarea că o persoană privată, fără vreun interes cunoscut pentru muzeu, a beneficiat de unele din prețioasele momente în care tapiseria este luminată. Acestea sunt stabilite printr-un plafon strict pentru a proteja artefactul de deteriorare.
Tapiseria de la Bayeux nu a fost încă expusă publicului de către British Museum
Galeria expoziției se află încă în construcție, iar vizionări limitate ale tapiseriei au fost posibile doar pentru o serie de părți interesate. Printre cei care au primit acces special se numără președintele Osborne.
British Museum are un plan riguros pentru alocarea orelor de expunere la lumină, stabilit în colaborare cu colegii din Franța. The Guardian notează totuși că nicio oră de expunere la lumină nu a fost luată din alocarea destinată vizitatorilor publici. Thiel nu este donator al muzeului și acesta nu a făcut donații către British Museum nici prin intermediul companiilor sale.
Membrii publicului dornici să vadă Tapiseria de la Bayeux s-au confruntat cu perioade de așteptare de până la nouă ore în mediul online atunci când biletele au fost puse pentru prima dată în vânzare, la începutul acestei veri. British Museum a înregistrat atunci ziua cu cele mai mari încasări din întreaga sa istorie.
Broderia lungă de 70 de metri, care înfățișează cucerirea normandă a Angliei în urma Bătăliei de la Hastings din 1066, a fost transportată din Franța în Marea Britanie într-un container climatizat, prevăzut cu sistem de protecție împotriva vibrațiilor.
Până la Eurotunel a fost sub escorta poliției franceze. Apoi, după ce a traversat Canalul Mânecii, a fost predată autorităților britanice pentru ultima etapă a călătoriei sale către Londra. Transferul a fost posibil datorită a ceea ce guvernul francez a descris drept „mijloace logistice și de securitate fără precedent”, dezvoltate timp de peste un an de cele două guverne.
British Museum a anunțat că următorul lot de bilete pentru public va fi pus în vânzare abia pe 21 octombrie, la ora 10:00.
Peter Thiel, unul dintre miliardarii controversați din Silicon Valley
Thiel este fondatorul Palantir, o companie publică de software care dezvoltă platforme de integrare a datelor, analiză și inteligență artificială pentru agenții guvernamentale și corporații mari. Palantir are o serie de contracte cu sectorul public britanic, inclusiv, în mod controversat, un contract în valoare de 330 de milioane de lire sterline cu NHS, sistemul britanic de sănătate publică.
Compania lucrează de asemenea pentru armatele Statelor Unite, Israelului și Marii Britanii. Utilizarea software-ului său bazat pe inteligență artificială pentru sprijinirea atacurilor militare din Gaza și Iran, a raziilor ICE din SUA și a accesului la datele NHS a generat îngrijorări.
Luna trecută, o a doua comisie parlamentară de la Londra a cerut guvernului laburist să renunțe la contractul NHS cu Palantir. Grupul transpartinic de parlamentari a invocat „neîncrederea profundă” a publicului și a profesioniștilor din domeniul medical față de sistemul său pentru NHS.
Thiel însuși a fost subiectul mai multor controverse în ultimii ani, inclusiv unele legate de speculațiile sale privind apariția Antihristului în lume sau afirmațiile despre rolul companiilor de tehnologie într-o democrație.
