Poveștile a treizeci de antreprenori români, industriași, bancheri, producători din perioada interbelică dar și oameni de afaceri din prezent, sunt prezentate timp de patru zile la Palatul Noblesse din strada Sfinților, Nr. 7, în expoziția "Muzeul antreprenoriatului - 100 de ani de antreprenoriat în România". Inițiativa are scopul de a sublinia importanța antreprenoriatului românesc pentru economia țării și de a sărbători spiritul antreprenorial autohton, cu ocazia Centenarului.
Expoziția ilustrează trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, 30 de povești, zece antreprenori din perioada 1918-1945 (secțiunea Fondatori), zece povești românești de succes de după 1989 (secțiunea Contemporani) și zece antreprenori care au regândit regulile jocului (secțiunea Noua generație), scrie News.ro.
Criteriile după care au fost alese poveștile antreprenorilor au fost puterea exemplului, etica în business, sustenabilitatea, implicarea în comunitate și reprezentativitatea geografică.
Obiectele cu valoare sentimentală sau de business care sunt expuse în Muzeu au fost împrumutate.
Muzeul poate fi vizitat între 18 și 21 aprilie, între orele 10.00 și 18.00, iar sâmbătă - între orele 11.00 și 20.00. După această perioadă, expoziția va fi itinerată, spun organizatorii.
Printre fondatorii antreprenoriatului românesc se numără marile nume de industriași, producători și bancheri care au pus bazele economiei. Astfel, Francisc Neuman, economist și inginer textilist, a fost primul producător de mătase artificială din România și a înființat echipa de fotbal ITA (UTA) din Arad.
Bancherul Nicolae Chrissoveloni, care a studiat la Universitatea Oxford, Facultatea de Drept, a salvat Banca Chrissoveloni de la faliment.
Vizitatorii vor vedea în expoziție un exemplar original al cărții “Palais de la Banque Chrissoveloni Bucharest”, Paris, 1929, care conține planșe cu imagini și informații despre arhitectura clădirii actuale a Băncii Naționale a României din Str. Lipscani. nr. 16.
Dintre cei 10 Fondatori ai antreprenoriatului românesc, Blaziu Guban este singurul care nu a avut studii superioare, doar cinci clase. A fost producător de pantofi, a inventat o vopsea de pantofi și a înființat Uzinele Guban.
Blaziu Guban este singurul antreprenor care a supraviețuit naționalizării, continuându-și activitatea până la pensionare, în pofida unui regim incompatibil cu afacerile private. Potrivit descrierii din Muzeu, antreprenorul reușește să supraviețuiască restricțiilor comuniste, donând uzinele Guban statului în schimbul unui rol de conducere. El rămâne director al nou-numitei întreprinderi Victoria în perioada de apogeu a producției industriale din România comunistă.
Prima pereche de pantofi Guban este lansată în 1959, iar, în timp record, producția ajunge la scară industrială și îl propulsează pe Blaziu printre cei mai mari furnizori de pantofi ai țării. A murit în 1978, când fiul său, Tiberiu Guban, care i-a fost ucenic, i-a urmat la conducere. Brandul Guban este încă utilizat de proprietarii de astăzi ai fabricii.
O cutie de bijuterii marca Guban, realizată în anii 1950, este expusă în noul muzeu. La fel și o pereche din celebrii pantofi.
Max Auschnitt (Aușnit) (1888 - 1959) a studiat la Academia Comercială din Viena, a fost supranumit Regele Oțelului în România, industriaș cu acțiuni în numeroase fabrici din România, dar și în companii din Iugoslavia și Polonia.
În 1909 preia conducerea fabricii de sârmă și cuie fondată de tatăl său.
După Primul Război Mondial, se implică în reconstrucția afacerilor familiei. Reușește, prin capitalul personal și prin creditele acordate de compania londoneză Bessler Waecther & Co. Ltd., să înființeze în 1924 Societatea Anonimă Română Uzinele Metalurgice Titan Nădrag Călan (TNC), care ajunge la un capital de 120 de milioane lei și 4.900 de angajați. Max Auschnitt a preluat încă din 1920 și o parte importantă din acțiunile Uzinelor siderurgice STEG din Reșița cu ajutorul Băncii Chrissoveloni, la care era acționar.
Max Auschnitt devine un apropiat al regelui Carol al II-lea, alături de industriașul Nicolae Malaxa. Însă odată cu ascensiunea lui Hitler, atitudinea progermană a lui Malaxa e sprijinită de Carol al II-lea, pe când Auschnitt cade în dizgrație pentru orientarea sa proAliați. Este arestat, judecat și condamnat la șase ani pentru administrarea frauduloasă a UDR, dar și obligat să plătească despăgubiri enorme lui Malaxa și să-i cedeze acțiunile deținute la Reșița.
Expoziția prezintă o replică a unei adrese trimisă de Max Auschnitt către generalul Antonescu în cuprinsul căreia prezintă situația lui actuală, mersul afacerilor sale și motive pentru eșecul lui antreprenorial. Paginile 1 și 2 din 8.
Moștenirea primilor antreprenori români: Dimitrie Leonida a modernizat instalația electrică a Bucureștiului. Malaxa a realizat prima locomotivă românească
Alți fondatori sunt inginerul Dimitrie Leonida, care a modernizat istalația electrică a Bucureștiului. Inginerul constructor Tiberiu Eremie este cel care a realizat Mausoleul de la Mărășești, Sala Unirii de la Alba Iulia, Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, Arcul de Trumf, Muzeul George Enescu, Fabrica de Avioane IAR Brașov, iar moșierul Ioan C. Mihail a susținut împroprietărirea țăranilor și și-a donat întreaga avere statului român și a susținut educația.
Nicolae Malaxa a realizat prima locomotivă românească (1928) și primul automobil românesc (1945), iar Dumitru Mociorniță a construit una dintre cele mai modern și mai importante întreprinderi de pielărie din România interbelică.
Petre Georgescu-Delafras a înființat una dintre cele mai importante edituri din România interbelică, Cugetarea. De asemenea, o copie a contractului de editură semnat de profesorul Nicolae Iorga în anul 1935 este expus aici.
"Unii dintre antreprenorii fondatori au pornit de jos, au crescut în sărăcie sau în familii adoptive (Guban), în timp ce alții, născuți în familii bogate, au avut posibilitatea să studieze la școli de renume din Anglia, Germania, Austria, pentru ca, întorși în România, să aplice modele de business deprinse în perioada formării și avansate pentru acei ani, ceea ce a reprezentat un factor determinant pentru succesul lor în afaceri. Mulți dintre ei au fost preocupați de progresul României și au contribuit la el - de pildă, Dimitrie Leonida, un antreprenor public, Ioan Mihail, care a fost în favoarea împroprietării țăranilor și și-a donat întreaga avere statului pentru a fi folosită în opere de binefacere. Au fost interesați și de perfecționarea celor cu care colaborau și a muncitorilor, construind școli private pentru profesionalizarea lor, cum a fost spre exemplu Dumitru Mociorniță. Antreprenorii de astăzi pot cu siguranță să învețe din experiențele oamenilor de afaceri interbelici și mai ales din modul în care unii dintre ei au reușit să depășească momentele de cumpănă din cariera lor și chiar din consecințele nefastele ale implicării politice a fondatorilor", a spus Dumitru Lăcătușu, curatorul secțiunii Fondatori.
În secțiunea Contemporani au fost incluși Dragoș Anastasiu, Florentin Banu, Doina Cepalis, Horia Ciorcilă, Dragoș și Adrian Pavăl, Felix Pătrășcanu, Ioan Popa, Iulian Stanciu, Dan Șucu și Florin și Măriuca Talpeș.
"Cei care și-au clădit afaceri după '89 s-au lovit de două obstacole macro: inflația din anii '90 și criza din anii 2000. Le-au depășit prin metode inovatoare, bazându-se pe intuiție mai degrabă pe o pregătire formală în business. De exemplu, frații Pavăl au investit și cumpărat terenuri în Moldova când nicio altă firmă de profil nu făcea asta, Dragoș Anastasiu a dat autocarele pe turism la cerererea clienților, iar Dan Șucu, în timpul crizei, a creat un produs financiar în premieră și a triplat rata de înnoire a colecțiilor", subliniază Cosmin Alexandru, parte din echipa care a curatoriat secțiunea Contemporani a expoziției.
Din secțiunea Noua generație fac parte Laurențiu Bănescu, Andrei Botescu și Alexandru Manda, Monica Cadogan, Ioan Iacob și Radu Constantinescu, Oana și Vlad Craioveanu, Răzvan Crișan, Mihaela Glăvan, Șerban Radu și Nicoleta Dumitru, Mihai Simiuc și Marius și Dan Ștefan.
"Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România" este o componentă a inițiativei Second Chance, prin care CITR Group susține afacerile în dificultate.
Acest demers are la bază cifrele din studiul anual al CITR Group asupra companiilor de impact care arată că economia României stă pe o bază îngustă: deși înregistrăm cea mai mare creștere din UE, la nivel micro, veniturile se concentrează în jurul unui număr mic de companii; 4% din totalul firmelor autohtone reprezintă motorul economiei autohtone, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate. Printre cauzele acestei stări de fapt se numără și dificultățile antreprenoriale neprevenite sau netratate care conduc la diminuarea numărului de antreprenori: antreprenorii sunt stigmatizați după un eșec, iar opt din 10 antreprenori sunt tentați să se retragă din antreprenoriat după primul eșec (conform cifrelor europene).
