EXCLUSIV VIDEO Insolit: Ion Caramitru vrea drepturi de autor pe Beethoven, Mozart sau Pink Martini. Șeful Teatrului Național se judecă de 3 ani cu Uniunea Compozitorilor
EXCLUSIV VIDEO Insolit: Ion Caramitru vrea drepturi de autor pe Beethoven, Mozart sau Pink Martini. Șeful Teatrului Național se judecă de 3 ani cu Uniunea Compozitorilor
Directorul general al Teatrului Național București, actorul și regizorul Ion Caramitru, se judecă în instanță de peste 3 ani cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), în calitatea acesteia de organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul muzical, și cere să îi fie recunoscute și plătite de către organizație drepturi de autor în calitate de aranjor sau "compilator" al operelor muzicale cu care a ilustrat sonor patru dintre piesele montate de el ca regizor pe scena Teatrului Național, printre care fragmentul Scherzo allegro din Simfonia a 5-a de Ludwig van Beethoven.
Pretenții similare au fost formulate de Caramitru și în legătură cu piese muzicale de Puccini, Brahms, Mozart sau Pink Martini, precum și cu hituri clasice precum "New York, New York"," Rock Around the Clock" sau "Răsună valea (Hei rup)".
Motivul instanței: Ion Caramitru nu ar fi intervenit în niciun fel în mod creativ asupra partiturilor compozițiilor muzicale respective, ci doar ar fi decis, ca regizor, ca anumite fragmente din variantele originale ale acestora să fie difuzate pur și simplu în anumite momente în timpul reprezentanțiilor pieselor de teatru menționate.
Șeful teatrului a făcut apel, aflat pe rolul Curții de Apel București, care nu a fixat încă un prim termen de judecată.
Potrivit documentelor de la dosar, analizate de Profit.ro, totul a început acum mai bine de 7 ani, în 2012, când Ion Caramitru a cerut UCMR să înscrie în Registrul național al operelor muzicale "soundtrack"-urile pieselor de teatru regizate de el "Dineu cu proști", "Bârfe, zvonuri și minciuni", "Anonimul venețian" și "Dumnezeu se îmbracă la second hand", precum și să îi plătească remunerații pentru acestea. Cererea i-a fost acceptată în privința coloanei sonore a spectacolului "Dineu cu proști", dar nu și a celorlalte trei.
Astfel, o anumită perioadă, Caramitru a încasat drepturi de autor ca aranjor al pieselor muzicale din "Dineu cu proști", respectiv aproape 20.000 lei. "Ulterior, organismul de gestiune colectivă a refuzat repartizarea remunerației, contestând calitatea de operă a ilustrației muzicale menționate", arată sursa citată. În "Dineu cu proști" sunt difuzate, prin decizia regizorală a lui Caramitru, variantele originale ale pieselor Scherzo allegro din Simfonia a 5-a de Beethoven, Sunrise Sunset de Jerry Bock din musicalul Fiddler on the Roof și Taxi a Geneve de Mauro Ottolini.
Ulterior, în ianuarie 2016, UCMR i-a cerut lui Caramitru să și restituie cei 20.000 lei încasați pe muzica din "Dineu cu proști". În replică, în vara acelui an, Ion Caramitru a dat Uniunea în judecată și a solicitat acesteia să reia plata remunerației pentru "Dineu cu proști" și să înceapă să îi achite drepturi de autor și pentru ilustrarea muzicală a spectacolelor "Bârfe, zvonuri și minciuni", "Anonimul venețian" și "Dumnezeu se îmbracă la second hand".
Inițial, pentru toate piesele muzicale utilizate în spectacolele menționate, Ion Caramitru s-a declarat "aranjor" și a solicitat remunerații de la UCMR în această calitate. Ulterior a prezentat calitatea de "compilator".
"Întrucât a rezultat în mod evident faptul că reclamantul-pârât (Caramitru –n.r.) nu a realizat modificări-aranjamente muzicale, ci doar a folosit în spectacolele sale de teatru opere muzicale originale, reclamantul-pârât a renunțat să mai pretindă drepturi de autor în calitate de aranjor al acestora. Reclamantul-pârât nu a renunțat însă și la încercările sale de a încasa sub orice formă remunerațiile reprezentând drepturile patrimoniale de autor colectate de către UCMR de la Teatrul Național "Ion Luca Caragiale" București pentru utilizarea operelor muzicale originale (preexistente) în spectacolele de teatru menționate mai sus. Astfel, reclamantul-pârât pretinde că remunerațiile plătite către UCMR de către Teatrul Național pentru utilizarea operelor muzicale ar trebui sa fie repartizate și plătite de către UCMR acestuia și nu autorilor și editorilor acelor opere muzicale. Pentru a-și justifica cererea sa, reclamantul-pârât a înlocuit pretenția existenței aranjamentului muzical cu o pretinsă realizare a unei opere muzicale noi, ce ar fi derivată din operele muzicale preexistente. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul-pârât invocă prevederile art. 8 lit. b) din legea nr. 8/1996. Reclamantul-pârât, în mod indecis, pretinde că utilizarea operelor muzicale pentru "ilustrarea" (sincronizarea) cu muzică a spectacolelor de teatru, al căror regizor sau coordonator este, ar reprezenta o colecție sau o compilație și că, din acest motiv, ar fi titular ai drepturilor patrimoniale de autor cu privire la operele muzicale utilizate în acele spectacole de teatru și ar fi îndreptățit la remunerațiile decurgând din utilizarea acestora", se relatează în motivarea deciziei instanței de respingere a pretențiilor lui Ion Caramitru.
Prevederea legală menționată stipulează că "Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, și anume: (...) b) culegerile de opere literare, artistice sau științifice, cum ar fi: enciclopediile și antologiile, colecțiile sau compilațiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creații intelectuale".
"Ilustrația muzicală presupune o compilație a unor fragmente din opere muzicale preexistente, constituind deci o operă muzicală derivată. Reclamantul-pârât arată că nu a pretins că ar fi titularul unui drept de autor asupra operelor originale incluse în colecțiile/compilațiile/ilustrațiile muzicale vizate prin cererea de chemare în judecată, ci că este titularul unui drept de autor asupra operelor derivate menționate, cu privire la care a solicitat asigurarea gestiunii colective. În raport cu natura operei derivate asupra căruia reclamantul este titularul dreptului de autor, este evident că, în cadrul colecției/compilației, sunt cuprinse opere ale altor autori, creația intelectuală a reclamantului purtând nu asupra acestor opere, ci asupra alegerii și dispunerii materialului, conform art. 8. Reclamantul nu a solicitat plata drepturilor de autor în calitate de autor al fragmentelor de opere cuprinse în colecțiile/compilațiile realizate (ilustrații muzicale), ci în calitate de autor al unor opere derivate, deci fără a prejudicia pe autorii operelor muzicale", se mai arată în motivare.
În primăvara anului 2017, Tribunalul a încuviințat să fie depusă ca probă opinia unui specialist, "care să stabilească dacă există sau nu opere muzicale create de către reclamant și ce fel de opere sunt acestea", în ceea ce privește spectacolele de teatru "Bârfe, zvonuri și minciuni", "Dumnezeu se îmbracă de la second hand" și "Dineu cu proști", Caramitru renunțând între timp la pretențiile legate de ilustrația muzicală a piesei "Anonimul venețian".
Opinia primului specialist, profesor universitar nemembru UCMR, a fost contestată de Caramitru, iar instanța a desemnat un al doilea, care și-a depus concluziile în ianuarie anul acesta, defavorabile lui Caramitru.
"Se pune problema astfel dacă ilustrațiile muzicale realizate de reclamantul din cauză constituie sau nu opere derivate în sensul legii și deci dacă reclamantul este titular al drepturilor de autor și se poate înscrise cu aceste opere la UCMR pentru a-i fi gestionate drepturile de autor aferente. Tribunalul constată că, în domeniul muzical, singurele opere derivate menționate de lege sunt aranjamentele muzicale, or, în cauza de față, reclamantul nu este autor al aranjamentelor muzicale, asigurând ilustrația muzicală pentru cele trei spectacole. Reclamantul nu a indicat la ce anume prevedere din Statutul UCMR se încadrează, atâta timp cât în statut se prevede că acest organism de gestiune colectivă gestionează drepturile de autor doar pentru operele muzicale originale, pentru aranjamentele muzicale și pentru textele lucrărilor muzicale (autori, aranjori și textieri). În plus, tribunalul constată că reclamantul s-a înscris inițial la UCMR în calitate de aranjor al operelor muzicale folosite în spectacolele de teatru, pentru ca apoi să declare că nu este aranjor, iar prin acțiune arătând că este autor al operelor derivate ilustrații muzicale. Tribunalul constată totodată că reclamantul nu a făcut dovada că a avut consimțământul autorilor operelor muzicale originale, în cazul celor care sunt încă în protecție, pentru a crea opere derivate, nefiind astfel îndeplinită prima condiție pentru existența acestora. În consecință, nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamant de la art. 8 din Legea dreptului de autor, iar ilustrațiile muzicale realizate de reclamantul-pârât nu sunt opere derivate. Sub acest aspect nu sunt relevante contractele încheiate de reclamant cu teatrul, având în vedere că numai în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale, așa cum s-au menționat mai înainte, putem vorbi de opere derivate. De altfel, concluzia specialistului este în același sens, respectiv reclamantul, în calitate de regizor al spectacolelor, a realizat ilustrațiile muzicale ale spectacolelor din fragmente de opere muzicale, dar acestea nu constituie opere muzicale protejabile, fiind liste de lucrări și fragmente separate, selectate pentru a fi cuplate la desfășurarea spectacolelor respective, nefiind depusă la dosar nicio partitură muzicală. În consecință, față de toate considerentele expuse, tribunalul va respinge cererea principală a reclamantului-pârât ca neîntemeiată", a conchis Tribunalul.
Instanța a mai constatat că Ion Caramitru nu ar avea calitatea de aranjor al operelor muzicale cu care a fost ilustrat spectacolul "Dineu cu proști", nedepunând nicio partitură prin care să facă dovada acestui lucru, astfel că a decis să îl oblige să restituie către Uniunea Compozitorilor cei circa 20.000 lei încasați în trecut.
Decizia nu este definitivă, iar Caramitru a făcut apel în octombrie, aflat pe rolul Curții de Apel București, care nu a fixat încă un prim termen de judecată.
