Magistrații instanței supreme, judecă, marți, procesele în care sunt trimiși în judecată președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fostul vicepremier Gabriel Oprea și foștii parlamentari Dan Șova și Sebastian Ghiță. Toate aceste procese au loc la același complet de judecători. De asemenea, tot instanța supremă urmează să decidă, marți, pedeapsa pentru dare de mită în cazul fostului secretar de stat în Ministerul Justitiei Ovidiu Puțura.
Primul este programat procesul lui Călin Popescu Tăriceanu, de la ora 7.30, de la ora 9.00 este programat dosarul CET Govora, în care este judecat Dan Șova, de la ora 12.00 ar urma să aibă loc dosarul lui Sebastian Ghiță, de la ora 13.00 - procesul lui Gabriel Oprea, iar de la ora 15.00 ar să înceapă procesul lui Liviu Dragnea, scrie News.ro
Dosarul lui Liviu Dragnea
Magistrații ICCJ ar urma să audieze, marți, alți trei inculpați în procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.
La termenul anterior al procesului liderului PSD, Liviu Dragnea, din 23 mai, a fost audiată Floarea Alesu, fostul director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, acuzată de abuz în serviciu după ce ar fi permis ani de zile angajarea fictivă a două persoane care lucrau pentru PSD Teleorman. Ea le-a spus magistraților că a vorbit de mai multe ori cu Liviu Dragnea despre situația celor două, iar acesta i-ar fi răspuns că va rezolva situația și le va angaja la PSD. Ea a mai afirmat că la ultima discuție liderul PSD i-a spus să îi pună la treabă pe angajații direcției care nu muncesc și să nu îi reducă salariul Bombonicăi Dragnea, în urma reorganizării funcțiilor.
În acest dosar, președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soție și de foști angajați ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. "În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susține DNA.
Fosta soție a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foști șefii din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 și 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancționat două subordonate încadrate în funcția de referent la instituțiile pe care le conducea, deși știa că nu s-au prezentat la serviciu și nu au respectat prevederile contractului individual de muncă și fișa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepție de neconstituționali instanța supremă a sesizat Curtea Constituțională în privința definiției abuzului în serviciu, la cererea fostei soții a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce privește abuzul în serviciu este de competența Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiției a anunțat că, urmare a deciziei CCR, infracțiune a de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu
La termenul de marți al procesului în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este judecat pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului în legătură cu retrocedarea unei suprafețe din Pădurea Snagov și a fermei Băneasa, alături de Prințul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein, ar urma să fie audiat ca martor Dan Andronic. El a fost citat să se prezinte la ICCJ la ora 7.30.
La termenul anterior al procesului, din 23 mai, a fost audiat ca martor fostul senator și secretar general al Guvernului Șerban Mihăilescu, care a spus că nu a lucrat niciodată cu Tăriceanu și că s-a întâlnit cu acesta de două ori - la nunta lui Dan Andronic și în Israel, unde fusese invitat de Andronic și de Nicolae Dumitru. Întrebat de procurorul DNA dacă în 2006 a fost la locuința lui Tal Silbestein împreună cu Tăriceanu, așa cum a declarat în faza dosarului de urmărire penală, Șerban Mihăilescu a susținut că nu a fost niciodată acasă la cetățeanul israelien și că a fost o "neînțelegere" atunci când a făcut acea declarație.
Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului a început în 14 martie la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce, pe 10 februarie, instanța a decis că procesul poate începe pe fond, respingând definitiv cererile și excepțiile formulate de președintele Senatului.
În 6 iulie 2016, procurorii DNA Brașov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu, după ce ar fi mințit în declarațiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafețe din Pădurea Snagov și a fermei Băneasa, în care sunt judecați prințul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein și Dan Andronic. Alături de președintele Senatului a fost trimis în judecată și Dorin Marian, fost șef al Administrației Prezidențiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.
În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, Prințul Paul și alte 20 de persoane, între care Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz Agavi Moshe, Marius Marcovici și jurnalistul Dan Andronic, au fost trimiși în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa și a 47 de hectare din Pădurea Snagov.
Președintele Senatului a fost audiat în acest dosar în 11 aprilie, când le-a spus magistraților instanței supreme că a încetat relațiile de consultanță politică cu Tal Silberstein și Dan Andronic în 2008, când aceștia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 și 2014, doar pentru a discuta politică.
Tăriceanu a spus că nu a mințit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacționarea terenurilor Fermei Băneasa și a Pădurii Snagov, iar prințul Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acțiunilor sale și după ce aflase că folosește în public față de el epitetul "bastard”.
Dosarul lui Gabriel Oprea
La termenul din 26 aprilie al procesului lui Gabriel Oprea, care se judecă de atunci în ședință secretă, instanța supremă a admis cererea fostului ministru al Afacerilor Interne și vicepremier de a sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate privind inexistența unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
În 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul mașinii de lux cumpărate de către Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) pentru protecția demnitarilor și folosită de Oprea. El este judecat pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.În același dosar sunt judecați foștii șefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zarnica, Nicolae Pavel și Dănuț Iacob, prejudiciul în dosar fiind de 410.000 de lei.
Gabriel Oprea este judecat pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, potrivit Direcției Naționale Anticorupție.
Procurorii au pus sechestru asigurător pe mai multor bunuri ale lui Oprea, Nicolae și Pavel, până la concurență sumei de 410.000 lei, în vederea recuperării pagubei produse de aceștia prin abuz în serviciu.
Gabriel Oprea este cercetat pentru abuz în serviciu și în dosarul privind folosirea nelegală a coloanei oficiale, cauza deschisă după moartea polițistului Bogdan Gigina, de la Brigada Rutieră a Capitalei.
Dosarul lui Sebastian Ghiță
Magistrații instanței supreme judecă, marți, pe fond un nou termen al procesului în care omul de afaceri Sebastian Ghiță este acuzat că i-a dat o casă fostului primar din Ploiești Iulian Bădescu, în schimbul finanțării de la bugetul local a echipei de baschet Asesoft Ploiești.
În 12 iunie, magistrații instanței supreme au respins propunerea procurorilor DNA de emitere a unui mandat de arestare preventivă pentru omul de afaceri Sebastian Ghiță, în acest dosar, în care este acuzat că i-a dat o casă fostului primar din Ploiești Iulian Bădescu, în schimbul finanțării de la bugetul local a echipei de baschet Asesoft Ploiești. Până acum, pe numele lui Ghiță au fost emise trei mandate de arestare, el fiind cercetat în cinci dosare penale.
În iulie 2015, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu sub acuzațiile de dare, respectiv luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani.
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploiești și ordonator principal de credite, cu încălcarea prevederilor legale, la instigarea lui Sebastian Ghiță, a acordat clubului sportiv Asesoft Ploiești, susținut de acesta din urmă, o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în suma de 1.500.000 lei. Pentru alocarea acelei finanțări, Iulian Bădescu ar fi pretins și primit de la Sebastian Ghiță, prin intermediul unei societăți comerciale controlate de omul de afaceri, o casă de locuit situată în municipiul Ploiești, în valoare de 1.041.600 de lei, sumă din care Bădescu a suportat personal doar 124.000 de lei.
Omul de afaceri Sebastian Ghiță - reținut la Belgrad în noaptea de 13 spre 14 aprilie și plasat apoi în arest preventiv - a fost eliberat în 26 mai pe cauțiune, în baza unei decizii a Curții Supreme din Serbia, după depunerea unei cauțiuni de 200.000 de euro. Lui Ghiță i-a fost reținut pașaportul și i s-a interzis să părăsească Belgradul. Omul de afaceri așteaptă o decizie privind cererea de extrădare formulată de autoritățile române. Când a fost prins de autoritățile sârbe, Ghiță avea permis de conducere și buletin de Slovenia și era împreună cu fratele său. În 19 mai, Ghiță a fost fost audiat la Curtea Supremă din Belgrad ca urmare a cererii de extrădare formulată de autoritățile române, el arătând că se opune extrădării și invocând persecuții politice. Avocatul său a solicitat ca măsura detenției să fie înlocuită cu arestul la domiciliu.
Dan Șova, termen în ambele procese
Fostul senator Dan Șova are termen, marți, la instanța supremă, în ambele sale procese - "Turceni - Rovinari”, în care este judecat alături de fostul premier Victor Ponta, și "CET Govora", în care este acuzat că a produs un prejudiciu de un milion de euro complexurilor energetice Turceni și Rovinari.
În dosarul "Turceni-Rovinari", procurorii DNA i-au trimis în judecată, în 17 septembrie 2015, pe fostul premier Victor Ponta, senatorul Dan Șova, Laurențiu Dan Ciurel și Dumitru Cristea, la data faptelor director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), respectiv director general al Complexului Energetic Turceni (CET).
Ancheta în acest dosar a durat aproape patru ani, iar Victor Ponta a fost primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului.
Procurorii îl acuză pe Victor Ponta că, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, prin cabinetul său de avocat, a obținut de la Societatea Civilă de Avocați "Șova și Asociații" 181.439,98 de lei, pentru activități care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. Victor Ponta este judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat, iar Dan Șova, avocat coordonator al Societății Civile de Avocați "Șova și Asociații" la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală și spălare de bani. Laurențiu-Dan Ciurel este acuzat de trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, iar Dumitru Cristea și Laurențiu-Octavian Graure, fost director economic al CET, de abuz în serviciu.
În cel de-al doilea dosar, fostul senator Dan Șova a fost trimis în judecată în ianuarie 2016, fiind acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora și o firmă de avocatură. Alături de Șova este judecat și Mihai Bălan, fost director general al CET Govora, pentru trafic de influență și abuz în serviciu.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Șova a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunțătoare, în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, atunci director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 de euro pe lună.
În urma demersurilor lui Dan Șova pe lângă Mihai Bălan, în decembrie 2011 și mai 2013, Bălan a încheiat două contracte de consultanță cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunțător, iar în perioadele ianuarie-octombrie 2012 și respectiv iunie 2013-august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plățile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale și a normelor interne de funcționare a societății respective, susțin anchetatorii. Potrivit procurorilor DNA, aceste contracte nu erau justificate pentru că atunci CET Govora avea un departament juridic în care își desfășurau activitatea șase juriști, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistență din partea vreunei societăți de avocați.
În 11 aprilie, în acest dosar a fost audiat fostul deputat Cristian Rizea. El a arătat în declarația de martor pe care a dat-o la instanța supremă că nu își mai amintește cu ce suma i-a vândut o vilă din București fostului senator Dan Șova, pentru care a primit o parte din bani și restul sumei în 60 tranșe lunare de câte 5.000 de euro, de fiecare dată în numerar, respectiv în total 300.000 de euro, precizând că nu au încheiat un act adițional pentru că aveau încredere. Procurorii DNA spun că, în 2011, banii cu care ar fi fost plătit imobilul cumpărat de la Rizea ar fi fost obținuți din contractele casei de avocatură a lui Dan Șova cu CET Govora.
Dosarul lui Ovidiu Puțura
Tot marți, instanța supremă ar urma să decidă dacă menține pedeapsa dispusă în cazul fostului secretar de stat în Ministerul Justitiei.
Fostul secretar de stat Ovidiu Puțura a fost condamnat, în 20 septembrie, de judecătorul George Matei de la Curtea de Apel Bucuresti, la o pedeapsă de 5 ani inchisoare pentru dare de mită.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în noiembrie 2014, Ovidiu Puțura i-a promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistrița, că din funcția de secretar de stat pe care o va exercita, va asigura promovarea fiului acesteia la examenul pentru notari stagiari din 2015, prin fraudarea acestuia. În schimbul intervenției promise, Puțura i-a solicitat judecătoarei să pronunțe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soția sa era reclamant. În același context, Ovidiu Puțura i-a dat judecătoarei articole de încălțăminte, prin intermediul soției sale. Puțura mai este acuzat că, în perioada 2013 - 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare și suma de circa 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dispună o hotărâre favorabilă într-un dosar în care acea persoană avea calitatea de inculpat.
La perchezițiile făcute de procurori, în locuința lui Ovidiu Puțura au fost găsiți 80.970 de euro și 966 de dolari, sume care atunci au fost puse sub sechestru asigurător.
