Guvernul va aproba, în ședința de miercuri, o hotărâre pentru a declara 1 septembrie 2016 drept zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria victimelor cutremurului recent din Italia în care au murit și 11 cetățeni români.
Premierul Dacian Cioloș anunțase, marți seară, după ce a participat la funeraliile din Italia, că va propune o zi de doliu național pentru victimele cutremurului din Peninsulă, cel mai probabil joi, și totodată a declarat că nu mai există niciun român dispărut, ultimul fiind identificat în cursul zile de marți.
Dacian Cioloș a participat marți la funeraliile de stat din Italia pentru victimele cutremurului de săptămâna trecută, alături de ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru.
CITEȘTE ȘI Românii care se întorc în țară ar putea primi până la 50.000 de euro pentru a-și deschide o afacere În cursul zilei, premierul i-a vizitat, timp de peste o oră, pe românii internați în spital în Italia, afirmând că aceștia sunt într-o stare bună, și a anunțat că Executivul va trimite un asistent social în Italia pentru a ajuta victimele să intre cât mai repede în posesia ajutoarelor din partea statului.
Potrivit datelor MAE de luni seară, 11 români au murit în cutremur, 6 sunt răniți și aproximativ 30 de români se află în taberele de sinistrați.
Guvernul a decis, luni, acordarea unor ajutoare financiare în sumă de 6.000 de euro pentru copiii rămași orfani în urma cutremurului din Italia, în sumă de 1.000 de euro pentru fiecare persoană decedată în seism, 10.000 de euro pentru familiile sau persoanele singure ale căror locuințe au fost distruse în proporție de peste 50% și își mențin reședința în Italia și 3.000 de euro pentru cei care nu au locuință proprie, dar nu mai au unde să stea după cataclism.
De aceste ajutoare urmează să beneficieze aproximativ 50 de familii.
CITEȘTE ȘI Anca Dragu: Vom prelungi facilitățile fiscale pentru profitul reinvestit, care expiră la finalul acestui an În data de 1 septembrie 2016, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale vor arbora drapelul României în bernă.
De asemenea, drapelul României în bernă se mai arborează la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ de orice grad, instituțiilor de cultură și misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și ca pavilion pe navele de orice fel și pe ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Aceeași obligație revine și persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.
Totodată, posturile naționale de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul în mod corespunzător.
