EXCLUSIV Ministerul Comunicațiilor - pregătit să achite peste 22 milioane euro pentru licențe Microsoft

Ministerul Comunicațiilor (MCSI) va achita 22,17 milioane de euro, reprezentând tranșele II și III ale unui contract încheiat în aprilie 2013 pentru utilizarea de licențe Microsoft în mai multe instituții publice, după ce D-CON.NET GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweitz AG și Synotech Global Services România vor prezenta instituției acordul și cota care i se cuvine fiecăruia dintre membrii asocierii.

Contractul a generat un proces în cazul căruia instanța s-a pronunțat în vara anului trecut, ministerul urmând acum să livreze noi tranșe de bani, după ce va primi un set de documente.

CITEȘTE ȘI Parcului20, singurul proiect rezidențial din București cu dotări smart-home integrate

“Până în prezent, membrii asocierii nu au prezentat acordul și cota care i se cuvine fiecăruia, hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București nefiind până în acest moment redactată/comunicată părților. Plățile celor două tranșe urmează să fie efectuate imediat după îndeplinirea întocmai a condițiilor reținute de către Curtea de Apel București în sarcina pârâților D-CON.NET GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweitz AG și Synotech Global Services România”, a transmis ministerul pentru Profit.ro.

CITEȘTE ȘI Comportamentul investitorului în perioade de incertitudine

În aprilie 2013, Ministerul Comunicațiilor a încheiat un contract pentru drepturile neexclusive de utilizare pe durată nelimitată (licențe perpetue) a produselor software Microsoft în mai multe instituții publice. Contractul a fost încheiat cu asocierea formată din Synotech Global Services Switzerland AG (fosta D-CON.NET AG), liderul asocierii, D-CON.NET GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG și Synotech Global Services România SRL (fosta Dim Soft SRL).

Asocierea a cesionat ulterior contractul către UniCredit Bank Romania.

În octombrie 2013 a fost achitată prima tranșă, în sumă de circa 11 milioane euro.

Potrivit ministerului, a doua tranșă, în cuantum de 11 milioane de euro, trebuia plătită în octombrie 2014, iar a treia, un an mai târziu. În total, cele trei tranșe cumulează 33,3 milioane de euro.

Ministerul a suspendat însă plata tranșei a doua, deoarece a avut suspiciuni  legate de existența asocierii după schimbarea denumirii firmelor din cadrul acesteia.

Pe acest fond, ministerul a solicitat instanței, la începutul anului 2015, suspendarea executării contractului încheiat în aprilie 2013.

În noiembrie 2015, Tribunalul București a respins cererea ministerului de suspendare a plății celei de-a doua tranșe a contractului. Ministerul a inițiat însă recurs în februarie 2016.

CITEȘTE ȘI Acuzații grave din interiorul Protecției Consumatorilor: Conducerea ANPC a sprijinit băncile în păgubirea debitorilor cu sute de milioane de euro. Firmele mici, sancționate pentru probleme minore

În dosar este prezentă și Microsoft România în calitate de intervenient. Prin intervenient se înțelege persoana care intervine în proces pentru a-și apăra un drept sau pentru a spijini apărarea altei persoane.

Într-un alt contract, încheiat în august 2011, ministerul a plătit 13,9 milioane de euro pentru utilizarea unui număr de 186.087 licențe Microsoft de către Ministerul Educației.

Ultima tranșă din acest contract (a treia), virată în iulie 2013, în sumă de 5,63 milioane de euro, a fost încasată de UniCredit Bank Romania, care a preluat contractul prin cesiune de la D-CON.NET AG.

Pentru utilizarea a 163.427 de licențe Microsoft în mai multe insituții publice, ministerul a avut un alt contract cu D-CON.NET AG, în sumă de 90,18 milioane de euro. Acest contract a fost derulat în perioada 2009-2012.

În total, ministerul a achitat 104,08 milioane de euro pentru utilizarea licențelor Microsoft în școli și instituții publice în acest interval. Dacă este adăugată și valoarea contractului din aprilie 2013, în sumă de 33,3 milioane de euro, cifra totală ajunge la 137,4 milioane de euro.

CITEȘTE ȘI Telekom, Net Brinel și Producton și-au câștigat dreptul de a participa la viitoarele licitații ale Armatei pentru 30.000 de licențe Microsoft. Ofertele celor 3 companii

Anterior, statul a mai cheltuit 105,08 milioane de dolari pentru utilizarea licențelor Microsoft în școli în perioada 2004 - 2009.

Banii au fost achitați în baza unui contract parafat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului și Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.

În septembrie 2014, pentru un contract legat de astfel de licențe, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut aviz pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme și Șerban MIhăilescu.

De asemenea, DNA a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica, fost ministru al Comunicațiilor în perioada 2001 - 2004.

CITEȘTE ȘI Valerian Vreme, fostul ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, trimis în judecată în dosarul privind licențele Microsoft

Pentru alți cinci foști miniștri vizați în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău, au fost formulate solicitări similare către fostul președinte Traian Băsescu.

În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru (patronul grupului de firme Niro) și fostul primar al Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, de luare de mită și spălare de bani.

În februarie 2018, DNA a anunțat că în dosarul Microsoft s-a dispus clasarea clauzei față de șapte foști miniștri - Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Țicău, Mihai Tănăsescu și Șerban Mihăilescu. În cazul lui Funeriu cauza a fost clasată pentru că fapta nu există, iar în celelalte șase cazuri a intervenit prescripția.

De asemenea, DNA a anunțat că referitor la ”împrejurarea că față de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripție, dar și cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul șef al DNA a solicitat Inspecției Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat inițial această cauză (Mihaiela Moraru Iorga -n.r.), pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârșite abateri disciplinare”.