De ce retenția angajaților a ajuns să fie poate la fel de importantă sau mai importantă ca recrutarea? Pentru că retenția angajaților valoroși este vitală pentru „sănătatea” și profitabilitatea companiei.
Există un spectru larg de modalități de retenție a angajaților, majoritatea incluse în pachetul de compensații și beneficii: salariu competitiv, bonusuri de performanță aliniate cu un sistem de management al performanței, mediu de lucru modern și confortabil, abonamente la diverse facilități precum sală de fitness, masaj, evenimente interne de tip team building care implică și stimulează angajații, programe de dezvoltare și de carieră coerente.
Deja aceste modalități care au ca scop creșterea motivării și implicării angajaților, respectiv creșterea retenției, sunt cunoscute și utilizate de majoritatea companiilor indiferent de dimensiune, dar provocarea este aceea de a fi cât mai adaptate profilului angajaților și culturii organizaționale. Astfel, există un set de instrumente care au impact asupra generației X (30 – 45 ani), alte instrumente care au impact asupra generației Millenials și altele care au impact asupra generației Z (cei născuți dupa 1995). Având în vedere că Millenials devine marea masă a angajaților în următorii ani, urmați îndeaproape de generația Z (cei „născuți” cu tehnologia în mână) companiile pun accent pe identificarea de mijloace creative de retenție dedicate acestor generații.
Millenials, din anumite puncte de vedere, este generația cea mai provocatoare pentru angajatori. Sunt persoane atașate de tehnologie, care au crescut într-o epocă puternic tehnologizată, care își doresc experiențe noi și dinamism inclusiv la locul de muncă, care caută provocări și noutăți în permanență. Generația Z, acești tineri care s-au născut cu tehnologia în mână și pe care începem să-i regăsim în număr cât mai mare în companii sunt atât de obișnuiti cu tehnologia, încât nu concep viața fără ea.
De aceea, unele din cele mai importante instrumente de retenție pentru aceste două generații sunt cele bazate pe tehnologie, indiferent că vorbim despre gamification, realitatea augmentată sau orice altceva asemănător. Astfel, pentru a fi în concordanță cu aceste profile există o serie de activități care se bazează pe joc și tehnologie. GoodStory România are acest gen de programe în portofoliu și le oferă companiilor – mai jos descrierea unuia din aceste programe:
Programe de training bazate pe conceptul de gamification. În primul rând, tendința ultimilor ani este aceea de a muta experiența de învățare de la un curs construit pe una sau două teme care ține 1-2 zile la programe de dezvoltare coerente și întinse pe perioade mai lungi, similare metodologiei din învățământ, astfel încât experiența de învățare să fie etapizată și fiecare nouă temă să aibă atât componenta de asimilare de cunoștințe, cât și componenta, mult mai importantă, de punere în practica a acestor cunoștințe. Programele de training care se bazează pe conceptul de gamification presupun logarea participanților (individual sau în echipe de lucru, în funcție de tipul training-ului) într-o platformă. Această platformă este construită similar cu un joc în care userii au bani sau monezi virtuale pe care le utilizează să cumpere diverse obiecte în joc, trecând astfel la niveluri superioare. Aceste monezi le primesc ca recompensă în urma vizionării unor prezentări pe anumite teme (de exemplu tehnici de negociere), parcurgerii unui test care verifică asimilarea informațiilor și realizării unei simulari care se bazează pe un scenariu real și în care participantul decide cum interacționează cu personajele virtuale și cum rezolvă situația dată.
Bineînțeles că nu toate modalitățile de retenție se bazează pe tehnologie. Există și alte concepte moderne care dau rezultate, ca de exemplu coaching sistemic și leadership sistemic, dar aceste lucruri fac subiectul unui viitor articol.
Acest material este scris de Cristina Udățeanu, Managing Partner la GoodStory România.
