Rata șomajului a crescut la 5% în 2020, față de 3,9% în 2019, iar cea mai mare rată a șomajului a fost de 17,3% și s-a înregistrat în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, arată datele publicate acum de Institutul Național de Statistică(INS).
“Rata șomajului a fost de 5%, în creștere față de anul precedent (3,9% în 2019). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la bărbați față de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidență de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural față de 4,4% în urban). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani)”, arată INS.
Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata șomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 1,5%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 29,9%. Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 8,2%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit INS, în anul 2020, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în scǎdere față de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Ca și în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (74,4%, față de 56,5% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, față de 63,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 48,5%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (88,8%). Erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
“Salariații, în scǎdere față de anul precedent (-81.000 de persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (76,2%) în totalul populației ocupate. În anul 2020 lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 22,6% din populația ocupată”, se mai arată în comunicatul de presă.
Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 17,6% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și muncitorii calificați (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor (15,7%) și specialiștii în diverse domenii de activitate (15,5%).
Din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau construcții și 49,8% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6.774.000 de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (22,7%), comerț (19,3%) și construcții (10,9%).
Comparativ cu anul 2019, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-101.900 persoane) și în agriculturǎ, silviculturǎ și pescuit (-96.500 persoane). Cele mai semnificative creșteri față de anul precedent s-au înregistrat în comerț (+38.700 persoane) și construcții (+22.100 persoane).
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2020 au lucrat cu program parțial 581.000 persoane (6,8%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parțial lucrau în sectorul agricol (83,4%). În anul 2020, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 148.000 persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 13,8 ore pe săptămână.
