Banca Națională a României a furnizat 13 miliarde de lei zilnic băncilor prin operațiuni repo bilaterale în ultima lună și jumătate și a cumpărat titluri de stat de 3,1 miliarde de lei, potrivit unei declarații de presă a guvernatorului BNR, a doua de la declanșarea stării de urgență, la mijlocul lunii martie.
Banca centrală a trecut pe o poziție de creditor net al sistemului bancar începând cu luna aprilie, după cum Profit.ro a arătat aici, când deficitul de lichiditate a ajuns la cea mai mare valoare a ultimului deceniu. BNR a continuat să furnizeze bani băncilor comerciale și în prima jumătate a lunii mai, în condițiile persistenței deficitului de lichiditate, arată datele prezentate de Isărescu.
“Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naționale a României rămâne asigurarea lichidității necesare finanțării cheltuielilor statului și economiei reale în condiții de stabilitate relativă a cursului de schimb a leului și de reducere graduală și sustenabilă a ratelor de dobândă. Vom urmări evoluția situației sanitare și a măsurilor întreprinse de autorități în scopul adoptării deciziilor adecvate”, arată Isărescu.
Guvernatorul Mugur Isărescu remarcă scăderea cotațiilor din piața monetară interbancară – ROBOR 3 luni – față de vârful tensiunilor din piețele financiare din martie de la 3,24% (20 martie) la 2,61% (23 martie), iar apoi la 2,44% (15 mai). Banca centrală a decis reducerea dobânzii cheie de la 2,5% la 2% și coborârea ratei Lombard de la 3,5% la 2%.
Totodată, BNR a deschis și un program de relaxare cantitativă prin achiziția de titluri de stat din piața secundară. Dacă în aprilie volumul deținerilor era de 1,9 miliarde de lei, până pe 15 mai a crescut la 3,1 miliarde de lei. Între 1 aprilie și 15 mai statul a împrumutat 11 miliarde de lei din piața internă.
Costurile de împrumut ale statului au coborât semnificativ față de vârfurile atinse în martie, dar se mențin mai ridicate pe scadențele lungi față de perioada de dinaintea declanșării crizei COVID-19.
Isărescu mai remarcă și stabilitatea cursului în ultima lună și jumătate, cu fluctuații într-un interval de 0,4%.
Banca centrală a suspendat calendarul ședințelor de politică monetară și a decis că deciziile se vor lua în funcție de evoluția situației financiar-economice.
Analiștii anticipează că BNR va reduce în continuare dobânda cheie cu 0,5 pp în următorul an, în condițiile scăderii ratei inflației, dar doar dacă nu vor fi mari presiuni pe deprecierea leului.
